Legea Apelor: ce avem de câștigat? Interviu cu dr. Maria Sandu

– Legea Apelor are o importanţă majoră pentru Republica Moldova. Chiar dacă are şi neajunsuri care trebuie înlăturate, Legea are la bază normativele europene pentru gestionarea şi protecţia apelor.

Reieşind din cursul european al ţării, Legea are ca scop crearea unui cadru legal pentru gestionarea, protecţia şi folosinţa eficientă a apelor de suprafaţă şi a celor subterane, în baza evaluării, planificării şi luării deciziilor în mod participativ, stabilirea drepturilor de folosinţă a apei şi promovarea investiţiilor în domeniul apelor.

Legea este racordată la directivele europene în domeniu:

1. Directiva Consiliului 91/676/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale;

2. Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;

3. Directiva 2000/60/CE Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.

4. Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calităţii apei pentru scăldat;

5. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.

6. Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei;

Consider că de la intrarea în vigoare a Legii vor interveni schimbări în procesul de gestionare a apelor în Republica Moldova, or, Legea Apelor reglementează gestionarea şi protecţia apelor de suprafaţă şi a celor subterane, inclusiv măsurile de prevenire şi de combatere a inundaţiilor, a eroziunii şi măsurile de contracarare a secetei şi a deşertificării în baza bazinelor hidrografice Nistru, Dunărea–Prut şi Marea Neagră.

Rămâne să fie elaborat un plan concret de activităţi, misiune a organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, în consultare cu comitetul districtului bazinului hidrografic şi cu aprobare de Guvern, aşa cum prevede art. 19 din Lege.

–  Aţi pomenit de Directivele UE, avem şanse de a le vedea în aplicare prin Legea Apelor?

– Principiile de gestionare a resurselor de apă sunt incluse în Art. 6 al Legii şi corespund celor ale UE:

* principiul participării utilizatorilor de apă, autorităţilor publice centrale şi locale, a societăţii civile şi altor părţi interesate la procesele de planificare şi de luare a deciziilor privind folosinţa şi protecţia resurselor de apă;

* principiul „poluatorul plăteşte”;

* principiul precauţiei, când lipsa certitudinii ştiinţifice totale nu poate fi folosită ca justificare a evitării luării de măsuri;

* principiul folosinţei durabile a apei;

* principiul valorii economice a apei, în sensul că valoarea economică a resurselor de apă şi a gestionării lor trebuie să fie recunoscută prin introducerea unor mecanisme de recuperare a costurilor de gestionare a resurselor de apă.

Prin respectarea lor se va asigura gestionarea corectă a resursele de apă.

O responsabilitate aparte în domeniul protecţiei şi gestionării apelor (art. 9) revine Autorităţii administrative de gestionare a apelor, ce are misiunea de a întreprinde măsuri de implementare a legislaţiei în domeniu şi comitetului districtului bazinului hidrografic (art. 10) care elaborează măsuri ce trebuie incluse în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic şi de realizare a obiectivelor de gestionare. Conform art. 12, Organul central al administraţiei publice în domeniul mediului sprijină participarea instituţiilor publice şi a celor private, a organizaţiilor neguvernamentale, a mass-mediei, a asociaţiilor utilizatorilor de apă, a cetăţenilor.

– Cum credeţi, care ar trebui să fie aşteptările societăţii civile, ale populaţiei?

– Şi societatea civilă, şi populaţia trebuie să fie active în implementarea legislaţiei în domeniu apelor. Desigur, e uşor a cere „să fie îndeplinit”, e mai greu, dar important, ca noi toţi să ne implicăm, îndeosebi în protecţia apelor, fiecare în localitatea sa.

– Poate Legea Apelor să determine activizarea populaţiei în a cere protecţia apelor?

– Este necesar ca societatea (cetăţenii de rând, agenţii economici, responsabilii pentru atragerea la răspundere în condiţiile legii) să conştientizeze şi să contribuie cu acţiuni concrete permanente de gospodărire durabilă cantitativă şi calitativă a apelor, managementul catastrofelor naturale generate de prezenţa în exces sau de lipsa apei, conservarea biodiversităţii mediului acvatic, realizarea prin planuri directoare a obiectivelor la nivelul bazinelor hidrografice, respectând legislaţia naţională în vigoare.  

Articolul 24 al Legii (Priorităţi la  folosinţa apei) asigură satisfacerea necesităţii populaţiei în apă potabilă, pentru necesităţi casnice, alte domenii şi asigurarea debitelor salubre cu prioritate faţă de folosinţa apei în alte scopuri. De aceea, este important ca acesta să fie respectat.

Evident, protecţia apelor are o importanţă decisivă pentru societate şi mediul înconjurător. În acest scop, se prevede interzicerea poluării (art. 34),  controlul folosinţei (art. 56) şi poluării apelor (art. 57), interzicerea substanţelor prioritar periculoase (art. 35) ce nu pot fi deversate în corpuri de apă, cerinţele de calitate a mediului pentru ape (art. 37), cerinţele de epurare şi reglementare a deversării apelor uzate (art. 39-41). Substanţele periculoase generate din deversările de ape uzate şi deşeurile stocate neregulamentar au contribuit la starea de lucruri de acum – gradul înalt de poluare a apelor naturale din republică.

Un element structural în Lege, important pentru societate (populaţie, agenţii economici, societatea civilă pentru diseminarea informaţiei, educaţia ecologică a tinerii generaţii etc.), este obţinerea, ţinerea şi transparenţa informaţiei (Cadastrul de stat al apelor) despre calitatea apei la prizele de apă potabilă, de irigare, tehnică, pentru scop industrial, în zonele de agrement ce necesită monitorizarea resurselor de apă şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă, subterane şi a zonelor protejate în modul stabilit prin regulamente aprobate de Guvern (art. 13, 14). Legea Apelor prevede informarea şi consultarea societăţii civile (art. 20), participarea activă a tuturor părţilor interesate la elaborarea, revizuirea şi actualizarea planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic prin publicare şi supunere la dezbatere publică.

În acest context este aşteptată contribuţia noastră, a tuturora (cetăţeni, agenţi economici etc.), în minimalizarea sau chiar stoparea poluării apelor/mediului!

Sperăm că Autoritatea administrativă de gestionare a apelor şi autorităţile administraţiei publice locale, vor asigura întreţinerea corpurilor de apă, a zonelor şi a fâşiilor de protecţie (art. 50).

Ar fi utilă continuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul protecţiei apelor, rezultatele cărora ar constitui un suport valoros pentru lucrările de reabilitare a râurilor din republică, precum şi pentru identificarea zonelor vulnerabile la efectele schimbărilor climatice.

– Legea Apelor prevede şi aspecte care vor contribui la o mai bună cooperare transfrontalieră în domeniul apelor?

– Legea prevede că la gestionarea în comun a resurselor de apă internaţionale pe baza unor tratate bilaterale şi/sau multilaterale, la care Republica Moldova este parte, participă Guvernul, organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, autoritatea administrativă de gestionare a apelor şi comitetele districtelor bazinelor hidrografice, structuri cu capacităţi eficiente de soluţionare a problemelor trasate.

Îmbunătăţirea stării apelor transfrontaliere prin diverse forme de colaborare are ca suport legal un capitol important privind cooperarea internaţională în domeniul apelor transfrontaliere (art. 59, privind  Gestionarea resurselor de apă pe plan internaţional şi art. 60 – Acţiuni de cooperare).

– Ce prevederi avem la capitolul pedepse pentru nerespectarea cadrului legal?

– În cazul când nu sunt respectate prevederile legale privind gestionarea şi protecţia apelor în Republica Moldova, în articolul 58 al Legii Apelor, este stipulată răspunderea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul apelor. Încălcarea sau neexecutarea legislaţiei în domeniul apelor atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, în condiţiile legii (art. 58).

La acest moment şi intervin dubiile că Legea şi actele normative conexe ei vor fi respectate de cetăţenii de rând, dar îndeosebi de agenţii economici şi de responsabili, pentru tragerea la răspundere în condiţiile legii.

Atâta timp cât noi, cetăţenii, nu protejăm apa de lângă noi, nimeni nu ne va putea ajuta ca mâine sau pentru generaţiile viitoare să fie asigurată apa calitativă necesară.

Un interviu realizat de Lilia CURCHI