La Orhei funcționează cea mai mare stație de epurare ecologică din Europa

Cu suportul Uniunii Europene, locuitorii municipiului Orhei se pot bucura de serviciile celei mai mari stații de epurare ecologică din Europa. Stația a fost construită în satul Selișteși activeazădin 2013 în baza așa-numitei tehnologii a zonei umede construite, este prietenoasă mediului înconjurător și implică costuri de întreţinere şi exploatare considerabil mai mici decât tehnologia tradiţională. Construcţia staţiei a fost finanţată de Uniunea Europeană (2.9 milioane dolari SUA), Ministerul Mediului al Republicii Moldova (2.2 milioane dolari SUA) și Banca Mondială (0.4 milioane dolari SUA).

La prima vedere, pare un lac imens acoperit de stuf. De fapt, suprafața de 5 hectare din satul Seliște, acoperită de aceste plante benefice, reprezintă cea mai mare stație de epurare ecologică din Europa. În Republica Moldova mai sunt câteva stații similare locale, însă acestea au o suprafață mult mai mică și o capacitate redusă de prelucrarea apelor uzate. Stația din Seliște a fost construită deoarece cea „clasică” din Orhei este veche și necesita lucrări de renovare costisitoare. „Am inițiat procedura de reabilitare, au fost experți din Suedia care au făcut studii de fezabilitate și au constatat că este mai ușor să construim o stație nouă decât s-o reabilităm pe cea veche. În Franța există asemenea stații, cu o capacitate de la o mie la două mii de metri cubi. Capacitatea stației noastre este de 4600 metri cubi. Tot procesul de epurare este subteran”, explică Mihai Chiperi, director adjunct al S.A. „Regia Apă-Canal Orhei”.

Stația nu produce miros și nici zgomot

Stația din Seliște este complet automatizată și tratează apele uzate venite de la 60% din locuitoriiOrheiului, din satele Pelivan și Burcuta, dar și de la Asociația„Codru”. Datorită metodologiei utilizate, stația nu emană deloc miros, nu produce zgomot, nu poluează mediul și înregistrează o economie de 50% a energiei folosite la transportarea apelor prelucrate. Apa se colectează în două tancuri de egalizare și oxigenare, apoi trece prin două etape de filtrare: într-un bazin cu pietriș fin și stuf, apoi printr-un filtru vertical de nisip.Ulterior, apa este dezinfectată cu hipoclorit de sodiu și adunată într-un bazin de unde se revarsă curată în râul Răut.

Stația veche din Orhei încă mai activează, însă acolo se prelucrează doar 40% din apele reziduale colectate din municipiu. În viitorul apropiat, acest proces va fi preluat în totalitate de stația din Seliște, dă asigurări Vitalie Carp, directorul general interimar al S.A. „Regia Apă-Canal Orhei”.

Nicolae Vieru locuiește la Orhei și înțelege influența benefică a stațiilor de epurare asupra sănătății și a mediului. „Este foarte bine că au construit această stație și suntem mulțumiți că nu se simte mirosul, așa cum se simte la Chișinău. Apele poluate sunt o problemă mare pentru țara noastră.Acum putem folosi apa din robinet, dar noi, fiind crescuți la țară, suntem obișnuiți cu apa de la izvor sau din fântâni, însă acum apa nu este la fel de sănătoasă ca pe timpul părinților noștri. Înainte erau și sărbători când se adunau oamenii și curățau fântânile și izvoarele. Acum, însă,riscurile și problemele de la apele poluate din râuri sunt foarte mari. Ele ajung și în grădini când oamenii udă legumele, astfel și acestea devin poluate, iar noi le consumăm”, spune bărbatul.

Lipsa sistemului de canalizare și de tratare a apelor duce la poluarea râurilor

Stația din Seliște a fost proiectată ca o stație regională, pentru a prelucra inclusiv apele venite din satele Seliște, Lucașeuca, Isacova, Mana, însă aceste localități nu dispun încă de sisteme de canalizare. Astfel, în prezent, stația din Seliște funcționează la o capacitate de doar 20-25%. Între timp,în satele care nu sunt conectate la rețeaua de canalizare, oamenii aruncă apele uzate în grădină, care pătrund în sol și ajung astfel în fântânile care se poluează.

Maria Adam locuiește în Seliște și nu cunoaște prea multe despre stația de epurare, nu se pricepe la tehnologii, dar știe foarte bine că pentru a avea apă curată și sănătoasă, este nevoie de prelucrarea apei. „Nu demult am fost conectați la apă potabilă din râul Jeloboc și așteptăm să ne conecteze și la canalizare, ca să nu aruncăm apa care și unde poate, căci asta nu e bine pentru sănătatea noastră. Apa mai curată o aruncăm în grădină, care e mai murdară, o adunăm și chemăm mașina s-o colecteze. Nu cred că apa din fântânile noastre este foarte sănătoasă…”, spune femeia.

Elena Țîmbal locuiește în satul vecin Tabăra, unde la fel nu există sistem de canalizare. „Apă în sat avem, dar canalizare nu, pentru că nu toți sătenii vor să se conecteze. Li se pare prea scump. Au plătit pentru a se conecta la apă, dar nu și pentru canalizare. Ar fi bine să se rezolve pentru că tot sănătatea noastră are de suferit. În zona izvorului este un miros foarte neplăcut pentru că se adună și gunoaie acolo”, spune ea.

Stațiile clasice de epurare sunt învechite și neadaptate la noile tehnologii

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2018, din totalul de 126 de sisteme de canalizare din țară, doar 84 erau dotate cu staţii de epurare, din care funcţionale sunt 73 de unităţi. Cea mai bună situație privind stațiile de epurare este în UTA Găgăuzia și în Regiunea de Dezvoltare Sud. Lipsa acută a stațiilor de epurare se înregistrează în raioanele Glodeni și Soroca. Din volumul total de apă uzată epurată, 4,1% sunt epurate insuficient. Specialiștii afirmă că lipsa stațiilor de epurare duce la poluarea apelor râurilor din care ne alimentăm, afectându-ne starea de sănătate.

Înainte de construirea stației de epurare din Seliște, apa din râul Răut era tulbure. Acum este limpede și curată, susține Maria Sandu, cercetătoare științifică la Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe. „Și stațiile clasice sunt utile și eficiente, însă acestea trebuie să utilizeze tehnologii moderne. Sunt necesare tehnologii specifice pentru fiecare tip de activitate a agenților economici. Stațiile de epurare biologică sunt mai econome și mai eficiente, iar stuful care se cosește odată la doi ani poate fi utilizat ca materie primă pentru peleții utilizați la încălzire cu biomasă”, spune experta.

Diana Lungu /Asociația Presei Independente (API)

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și comunicare și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API). Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ. Pentru detalii – www.eu4civilsociety.md