INFOGRAFIC/ Zile numărate de aer curat în Chișinău. Situația din 2021

Doar 26 zile de aer curat în Chișinău în 2021. Cel puțin asta reiese din analiza buletinelor zilnice privind poluarea şi prognoza poluării aerului atmosferic difuzate de Agenția de Mediu.

În 2021, au fost publicate 225 de buletine zilnice privind calitatea aerului, deși anul a avut 365 de zile. Monitorizarea nu s-a efectuat în zilele de sărbătoare și de weekend. De exemplu anul trecut în luna mai, locuitorii Capitalei au avut doar două zile cu aer curat, în 16 zile au fost înregistrate depășiri la anumiți poluanți; pentru trei zile nu sunt date, iar restul au fost sâmbete și duminici – 10 la număr. De cele mai multe ori în Chișinău este depășită concentraţia maximă pentru dioxid de azot, fenol monoxid de azot sau aldehidă formică.

Cum are loc monitorizarea calității aerului în Chișinău

În Capitală sunt șase posturi de observații ca calității aerului. Le găsim la următoarele adrese: str. Calea Ieșilor, str. Vladimirescu, str. Fântânilor, str. Grenoble, bd. Moscova și str. Uzinelor. La aceste stații, în zilele de muncă, de trei ori pe zi (la orele 7:00, 13:00, 19:00) se prelevează probe de aer după următorii indici de bază: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi specifici: sulfaţi solubili, oxid de azot, fenol, aldehidă formică.

Într-un comunicat, Agenția de Mediu informa că evaluarea datelor obținute în perioada de observații 2019-2021 denotă că cel mai înalt nivel de poluare a aerului atmosferic în Republica Moldova îi revine mun. Chişinău, unde depășiri ale Concentrațiilor Maxime Admisibile (CMA) pentru valorile medii anuale pe întreaga perioadă de observații au înregistrat următorii poluanții: dioxid de azot, oxid de azot, fenol, aldehida formică, iar suspensiile solide în anul 2020. Pentru aldehida formică cele mai înalte valori s-au semnalat în anul 2019.

Cum se măsoară calitatea aerului în R. Moldova

În total în Republica Moldova, potrivit Agenției de Mediu, starea de poluare a aerului se monitorizează prin intermediului reţelei naţionale de monitoring amplasată în șase localităţi ale Republicii Moldova: Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender şi Leova și include 18 posturi staţionare de observaţii, unde conform programului de trei ori în zi, se prelevează și se analizează probe de aer. În baza datelor obținute, se elaborează buletine/hărți zilnice, buletine lunare privind calitatea aerului atmosferic si alte buletine informative, care ulterior sunt plasate pe pagina web a Agenției.

O nouă lege a calității aerului atmosferic aprobată de Parlament

Astfel, reiese că țara noastră nu este acoperită în totalitate cu măsurări asupra calității aerului, datele fiind prelevate doar din șase localități. Prin adoptarea la 14 aprilie în cea de a doua lectură a legii calității aerului atmosferic acest lucru urmează să se schimbe. Lega prevede crearea Sistemului Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNMGICA) pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În opinia autorilor, acest fapt va permite obținerea datelor veridice privind nivelul de poluare a aerului și va asigura prevenirea dezvoltării unor proiecte publice sau private, care pot avea un potențial impact asupra calității aerului atmosferic în anumite zone unde limitele emisiilor de poluanți sunt depășite.

La fel, implementarea SNMGICA va contribui la respectarea unuia dintre principiile fundamentale în domeniul protecției mediului ambiant „poluatorul plătește”. În temeiul datelor obținute în cadrul SNMGICA va fi posibilă identificarea agenților economici, în rezultatul activității cărora are loc poluarea aerului.

Scopul final al legii este consolidarea capacităților instituționale în identificarea și punerea în aplicare a celor mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor la niveluri care să minimizeze efectele nocive asupra sănătății umane și a mediului.

Impactul poluării aerului asupra sănătăţii şi mediului înconjurător

Emisiile în atmosferă a nocivelor dăunătoare nu numai că distrug natura vie, afectează în mod negativ sănătatea umană, dar ele pot modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce poate duce la consecinţe ecologice şi climatice nefaste. De exemplu, dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea sau moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora.

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea ţesăturilor si decolorarea vopselelor, degradarea metalelor.

Aldehida formică, în contact cu pielea, provocă diferite forme de dermatite, care se manifestă după sensibilitatea individuală. Provoacă daune a căilor respiratorii (bronhii, plămâni), tumori maligne, mutaţii şi boli cardiovasculare. Sub influenţa aldehidei formice se pot dezvolta modificări degenerative în ficat, rinichi, inimă şi creier. În exces, aldehida formică este cancerigenă. Specialiștii de la Centrul de Monitoring al Aerului au analizat fiecare poluant măsurat și au stabilit care sunt cauzele apariției și efectele asupra sănătății și mediului înconjurător. Informații detaliate găsiți AICI.

Nicio țară nu a respectat standardele OMS privind calitatea aerului în 2021

Situația nu este mai bună nici la nivel mondial. Potrivit unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății ce a monitorizat poluarea din 6.475 de oraşe, nicio ţară nu a reuşit să respecte în 2021 standardele de calitate a aerului stabilite de OMS.

Doar 3,4% dintre oraşele monitorizate au îndeplinit standardele în 2021, potrivit datelor compilate de IQAir, o companie elveţiană din domeniul tehnologiei poluării, care monitorizează calitatea aerului. Un număr de 93 de oraşe au înregistrat niveluri ale PM2.5 de 10 ori peste nivelul recomandat.

Între timp, specialiștii OMS susțin că dovezile privind daunele provocate de poluarea aerului asupra corpului uman a crescut rapid și indică daune semnificative cauzate chiar și de nivelurile scăzute ale multor poluanți ai aerului. Cei mai expuși la poluarea aerului sunt oamenii care trăiesc în țările cu venituri mici și medii. Acestea, de asemenea, sunt cel mai puțin acoperite în ceea ce privește măsurarea calității aerului, dar situația se îmbunătățește.

Acțiuni pe care guvernele le pot întreprinde pentru a îmbunătăți calitatea aerului și sănătatea, potrivit OMS

• Adoptarea sau revizuirea și implementarea standardelor naționale de calitate a aerului în conformitate cu cele mai recente ghiduri OMS privind calitatea aerului.
• Monitorizarea calității aerului și identificarea surselor de poluare a aerului.
• Sprijinirea tranziției către utilizarea exclusivă a energiei menajere curate pentru gătit, încălzire și iluminat.
• Dezvoltarea sistemelor de transport public sigure și accesibile și a rețelelor prietenoase pentru pietoni și biciclete.
• Implementarea unor standarde mai stricte privind emisiile și eficiența vehiculelorși să impună inspecția și întreținerea obligatorie a vehiculelor:

– investiții în locuințe energetic eficiente și în generarea energiei
– îmbunătățirea managementului deșeurilor industriale și municipale
– reducerea incinerării deșeurilor agricole, a incendiilor forestiere și a anumitor activități agro-silvice (de exemplu, producția de cărbune)
– includerea poluării aerului în programele de studii pentru profesioniștii din domeniul sănătății și oferirea de instrumente pentru implicarea sectorului sănătății.