Sub 20% din angajamentele privind schimbările climatice, implementate de Moldova

35

Către luna noiembrie a acestui an, doar 44% din directivele și regulamentele europene privind energia au fost transpuse în legislația națională, cele asociate schimbărilor climatice fiind sub 20 la sută, anunță Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Cel mai bine a fost transpusă legislația privind eficiența energetică și sursele de energie regenerabilă, iar cele mai mari deficiențe în transpunere se înregistrează în domeniul produselor petroliere, au constatat experții proiectului EU4Climate în cadrul unui seminar consultativ privind analiza lacunelor în implementarea Capitolului 14 „Cooperarea în domeniul energetic” și a Capitolului 17 „Politici climatice” din Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană și privind implementarea Tratatului Comunității Energetice.

În urma analizei realizate, urmează a fi elaborată o foaie de parcurs legislativă, iar Proiectul EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, va sprijini elaborarea actelor legislative și normative prioritare în domeniu.

Potrivit Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova s-a angajat să se alinieze la Directivele și Regulamentele UE privind sistemul de comercializare a emisiilor (EU ETS), substanțele care diminuează stratul de ozon (ODS), gazele fluorurate cu efect de seră (gazele-F), Directiva privind calitatea carburanților, etc. În plus, acesta conține angajamente legate de planificarea climatică, cum ar fi planificarea măsurilor de adaptare, precum și a dezvoltării cu emisii reduse de carbon.

Conform Tratatului Comunității Energetice, Republica Moldova s-a angajat să pună în aplicare pachetele energetice II și III. Pentru separarea activităților de transport de cele de producție și furnizare pe piața gazelor naturale, prevăzută în Pachetul energetic III, Republica Moldova a obținut o derogare până în 2020 de la termenul limită stabilit pentru alte state partenere.

Alte prevederi țin de integrarea cu piața energetică a UE, inclusiv aderarea la rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport ENTSO-E pentru energie electrică și, eventual, ENSTSO-G pentru gazele naturale, și diversificarea surselor de energie, în primul rând cu sprijinul UE (construcția conductelor de gaz, interconexiunilor electrice, dezvoltării proiectelor de eficiență energetică, investițiilor în surse energetice alternative, etc.).

În domeniul climatic, Republica Moldova își propune să elaboreze o lege privind „gazele-F” (gazele fluorurate cu efect de sera, folosite în instalațiile frigorifice, care au un impact minim asupra stratului de ozon, însă posedă un potențial de încălzire global sporit, o tonă de astfel de substanțe este echivalentul a 150 – 23900 tone CO2). În prezent, importul, plasarea pe piață și utilizarea gazelor-F în Republica Moldova nu este reglementată, însă cantitatea importată crește într-un ritm foarte alert, majorându-se de circa 40 ori în ultimii 15 ani (de la 5.57 tone în 2003, până la 226.37 tone în 2018).

Proiectul EU4Climate ajută guvernele din cele șase țări ale Parteneriatului Estic (PE) (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina) să acționeze împotriva schimbărilor climatice. „Obiectivul proiectului este de a sprijini elaborarea și implementarea politicilor asociate cu combaterea schimbărilor climatice în țările din PE, care să contribuie concomitent la dezvoltarea cu emisii reduse de carbon, să asigure o mai mare reziliență la schimbările climatice și să susțină realizarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice”, a precizat Marius Țăranu, Coordonatorul Național al proiectului în Republica Moldova.

Cu un buget total de 8,8 mil. Euro, Proiectul EU4Climate se desfășoară în perioada 2019-2022 și are următoarele componente: (i) actualizarea Contribuțiilor Naționale Determinate (CND) la Acordul de la Paris; (ii) elaborarea strategiilor naționale de dezvoltare cu emisii reduse către anul 2050; (iii) consolidarea cadrului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră; (iv) alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul climei și energiei; (v) integrarea dimensiunii de climă în documentele de politici sectoriale, creșterea gradului de conștientizare și elaborarea ghidurilor sectoriale pentru implementarea Acordului de la Paris; (vi) atragerea de investiții în domeniul schimbărilor climatice; (vii) o mai bună planificare a adaptării la schimbările climatice.