/FOTO/ Prietenii păsărilor din Moldova

Silvia Ursul este omul acțiune. După ce a absolvit facultatea de Biologie la Iași și s-a îndrăgostit indubitabil de păsări a revenit în Moldova. Alături de prieteni, a participat la fondarea Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN), care promovează dragostea și grija față de natură, în special față de păsări.

Silvia, care este și vicepreședinta organizației, spune că la baza creării SPPN stă un vid informațional privind lumea sălbatică din Moldova. „Am observat că oamenii au cunoștințe minime, dar nici nu ai cum să-i învinuiești pentru că informațiile lipsesc. Am decis să fim noi cei care oferim informațiile, sensibilizăm lumea pe această temă”,explică tânăra. Totodată, și-au propus să fie și cei care studiază speciile de păsări sălbatice, similar cu alte organizații din țările vecine. Și tot la SPPN să vină oamenii după sfaturi, recomandări atunci când văd o pasăre sălbatică sau vreau să o ajute și nu știu ce să facă.

Studii și recensăminte ale păsărilor

Societatea este în continuă creștere, iar indiferent de anotimp membrii acesteia merg pe teren pentru a studia păsările. „Pe timpul iernii efectuăm studii ale păsărilor răpitoare, ale șoricarilor, uliilor, șoimilor, care se întâlnesc la noi, le monitorizăm prezența, distribuția, activitatea lor. De asemenea, iarna facem și recensământul internațional al păsărilor de apă – un fel de recensământ global în care fiecare țară iese să-și numere păsările care stau în bazinele acvatice ce nu îngheață”, ne spune vicepreședinta organizației.

Și deși societatea, este relativ tânără, deja se poate mândri cu participarea la un recensământ internațional. În anii 2016-2017, membrii societății au făcut o monitorizare amplă în teren pentru a afla ce specii cuibăresc la noi pe timp de vară, și în ce loc se află, care e distribuția lor în țară ș.a.

„Această monitorizare a fost făcută în cadrul proiectului european Al Doilea Atlas al Păsărilor Cuibăritoare, unde practic fiecare țară a contribuit cu datele ei. Pentru noi a fost un efort destul de mare, având în vedere că echipa era mică, iar rezultatele trebuiau să fie bune. În schimb, am aflat multe informații noi, multe locuri unde păsările cuibăresc. Iar pe lista speciilor din Moldova am pus câteva specii noi și ne bucurăm să le comunicăm și altora despre acest lucru”, ne povestește vicepreședinta organizației.

Atunci, specialistul Vitalie Ajder a descoperit o nouă specie cuibăritoare, mai exact o pereche de ulii cu picioare scurte. „O specie care cuibărește pentru prima oară în R. Moldova și a fost descoperită în cadrul acestui exercițiu”, spune Silvia Ursul.

De asemenea SPPN a documentat cuibăritul Vrabiei Negricioase, „care a început să cuibărească la noi în unele locații, dar acum s-a extins, practic este cea de a treia specie de vrabie din R. Moldova de care puțini oameni știu”, explică Silvia Ursul.

Un alt recensământ efectuat de societate este cel al cuiburilor de cocostârci. Un exercițiu în cadrul căruia a fost descoperit un cocostârc care deși a văzut lumina zilei în Ungaria, ajuns la maturitate a început să cuibărească în satul Parcova, raionul Edineț.

Iar anul acesta a fost descoperit, probabil, cel mai longeviv cuib de cocostârc din R. Moldova.
„Din datele noastre reiese că cuibul are peste 200 de ani și a fost descoperit în localitatea Pogănești din raionul Hâncești. Stăpânii gospodăriei în care se află cuibul susțin că acesta era acolo de pe vremea străbuneilor lor, doar că s-a mutat de pe un stâlp pe altul și a fost locuit neîntrerupt”, povestește Silvia.

Datele recensământului național al cuiburilor de cocostârc sunt adunate pe o hartă care este publică și accesibilă pentru toți. Harta elaborată de SPPN este sursă de informație pentru cei interesați în domeniu.

Cum ajutăm păsările pe timp de iarnă

Tânăra spune că Moldova are o aviafaună bogată și combate percepția că iarna nu sunt păsări în Moldova.

„Cu riscul de a exagera, eu aș spune că putem vedea vreo sută de specii de păsări în R. Moldova pe timp de iarnă”, spune Silvia, explicând că, totuși, acestea nu pot fi văzute oriunde. Contează locul de observație, perioada, ziua sau noaptea și norocul. „Iarna poți să ai ocazii să vezi niște păsări de-a dreptul rare din norul Continentului, care vin la noi pentru a profita de clima un pic mai blândă și de o abundență mai mare a hranei”.
Astfel, iarna în Moldova putem întâlni speciile sedentare precum pițigoii, sticleții, porumbei, vrăbiile, corbii, coțofenele, gaițele, dar și specii care vin să ierneze: Aușelul cu cap galben, pițigoiul de brădet, putem vedea o mulțime de rațe venite din nordul Continentului: rața cu cap castaniu, rața moțată, rața cu ciuf, rața fluerătoare, rața croitoare, rața sunătoare.

Și dacă în restul anotimpului păsărilor le este ușor să-și găsească mâncare, iarna le putem ajuta și noi dacă avem posibilitate.

„Noi sfătuim pe locuitorii țării, atât din sate, cât și din orașe, să pună iarna hrănitori, fie la pervazul apartamentului, fie în curtea casei, în grădină, să instaleze o mică hrănitoare pentru a le pune semințe de floarea soarelui spre exemplu”, explică Silvia Ursul.

Printre alte produse care pot fi puse în hrănitori se numără nuci, bucăți de mămăligă, alune neprăjite, nesărate, bucăți de fructe – astea sunt preferate de mierle și de sturzi. Putem hrăni păsările chiar și carne, slănină neprăjită, nesărată, neafumată, care conțin proteine de origine animală.

„E important să punem hrănitoarea lângă locuri de refugiu, unde păsările se pot ascunde în caz de pericol. De exemplu, să o punem lângă niște arbuști, în apropierea unui copac. Astfel încât, la cea mai mică alarmă, păsările să se poate ascundă printre crengi, până ce trece pericolul”, spun membrii societății. La fel, e foarte important să punem continuu mâncare în ea, să nu avem întreruperi de zile, săptămâni pentru că păsările pe timp de iarnă devin foarte dependente de această hrănitoare.

„Cel mai greu pentru păsări să-și găsească mâncare e pe la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie, atunci când iarna mai persistă, dar resursele de hrană, care mai erau, s-au terminat. De aceea este crucial să menținem hrănitoarea în funcțiune în lunile februarie, martie, până dispare stratul de zăpadă, până când păsările devin capabile să-și găsească singure de mâncare”, explică Silvia Ursul.

Nu hărniți păsările cu pâine

Îndemnul SPPN este să nu hrănim păsările cu pâine, pentru că pâinea e un aliment care le face rău. „Păsările nu au în sistemul lor digestiv enzima care poate digera aluatul. Dintre toate animalele doar câinele are această enzimă”, explică Silvia.

Societatea are instalate două hrănitori în Chișinău, în parcul Dendrariu și în scuarul Cehov. Membrii SPPN au pus aceste hrănitori din resursele proprii. Din proprii bani au confecționat hrănitorile și procură saci întregi cu semințe de floarea soarelui necesare ca a hrăni păsările o iarnă întreagă.

Educația tinerii generații este o altă direcțiie spre care SPPN își îndreaptă atenția. În fiecare an, la la 1 aprilie, de Ziua Păsărilor, are loc o lecție deschisă de birdwatching la Valea Morilor. O altă activitate este școala de birdwatching, unde un mic grup de copii învață despre păsări. Deschisă din mai 2018, școala are patru elevi care au cutreierat toate parcurile din Capitală și au învățat ce specii de păsări trăiesc acolo, cum se înmulțesc, ce mănâncă, ce loc ocupă în natură. Școala este inițiativa personală a Silviei Ursul care spune că copiii sunt deosebit de talentați, absorb informațiile ca buretele, iar tot ce învață la școala de birding aplică în viața de zi cu zi.

Pe viitor, membrii societății își doresc să intensifice proiectele educaționale, evenimentele de birdwatching și numărul de birdwatcheri.

Un mod de viață prietenos mediului

Silvia are o relație specială cu natura din copilărie, totuși de păsări s-a îndrăgostit în timpul facultății, iar de atunci merg mână în mână. Pe lângă munca sa în calitate de ornitolog, jurnalist de mediu și vicepreședinte al societății, Silvia are un comportament prietenos mediului în fiecare zi. Astfel, economisește energia electrică, utilizează rațional apa, separă deșeurile, utilizează transportul public, iar când timpul e frumos preferă mersul pe jos. Mai nou, inspirată de inițiativa altor tineri ecologiști, vrea și să composteze la bloc.

Potrivit ei, cele mai mari schimbări pe care un om poate să le facă pentru a fi mai eco-friendly este să învețe prin exemplul lui. „Eu îndemn toți cititori, dacă pot să producă o schimbare în viața lor să o facă, fie să meargă cu punga proprie la cumpărături, fie să cumpere mai puțin plastic, genereze mai puține deșeuri, în general să încerce să consume mai puține resurse, dar să producă mai multe beneficii pentru lumea din jur, pur și simplu să o facă”, afirmă Silvia Ursul, vicepreședinta SPPN.

Cristina STRATON

Acest material este realizat de Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic  din R. Moldova (AJMTEM), în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”, finanțat de USAID și UK Aid și implementat de Internews în Moldova.