FOTO/ Din dragoste față de pădure. Responsabilitățile unui pădurar, angajat la un ocol silvic din Moldova
„Dacă vă gândiți că veți veni și veți tăia pădurea, atunci greșiți amarnic”. Acesta este unul dintre mesajele pădurarului Vasile Ciobanu din ocolul silvic Pohrebeni, care le-a povestit elevilor de la silvicultură despre meseria de pădurar pe care o practică deja de zece ani.
Acesta are în gestiune circa 330 de hectare de pădure, iar principala lui responsabilitate este paza și protecția fondului forestier. Nu are un grafic normat, iar fiecare zi de muncă este diferită de cealaltă. O activitate comună a tuturor pădurarilor este patrularea în fiecare zi în pădure, pentru a se asigura că totul este în regulă. De obicei, patrularea o face începând cu ora 8 dimineață și o încheie pe la 12. Ulterior, trece la alte activități, în funcție de sezon: tăieri de igienă, colectarea ghindei, plantarea sămânțâșului sau colectarea plantelor medicinale.
Nu are armă sau echipament special când merge în pădure, își ia uniforma de silvicultor și la pas parcurge perimetrul pădurii, fiind atent la cele mai mici semne care ar arăta o neregulă. În perioada rece a anului, cel mai mult pădurarul luptă cu tăierile ilicite. Vasile ne spune că în cei zece ani de activitate a reușit să contracareze fenomenul la cote minime. Mai mult, sătenii din preajma pădurii, dacă observă ceva suspect, îl sună și îl anunță. Și la întâlnirea cu elevii a întârziat puțin pentru că a primit un semnal și a mers în grabă să-l verifice. A fost o alarmă falsă, dar se bucură că cetățenii se autosesizează și îl informează la cea mai mică suspiciune. Orice tăiere care o observă și este ilegală o raportează organelor de drept, în caz contrar el va fi considerat vinovat.
Bărbatul mai spune că este o muncă grea și puțin remunerată. De exemplu, el primește lunar circa 3500 de lei, bani foarte puțini. Pentru a-și asigura un trai decent, pădurarul și familia sa se ocupă de apicultură, având peste 40 de familii de albine, mai crește și animale. Un avantaj este locuința de serviciu, asigurată de întreprinderea silvică.
Salariul mic a fost dezamăgitor pentru elevi, însă aceștia s-au interesat de activitatea de apicultor, care îi aduce un venit pădurarului. Totodată, și profesorii de la Colegiul de Ecologie s-au interesat despre ce activități suplimentare ar mai putea practica un silvicultor, dacă salariul nu-i este suficient pentru a-și asigura un trai decent. Este o temă pentru acasă, la care elevii urmează să se gândească.
Inginerul șef în silvicultură, Vitalie Starodub, le-a spus elevilor că în domeniu este o lipsă de cadre, iar mulți angajați sunt pensionari. Totodată, acesta a detaliat și alte responsabilități pe care le are în sarcină un silvicultor: monitorizarea prezenței dăunătorilor pădurii, observarea locurilor de cuibărire, starea de sănătate a copacilor.
Atât pădurarul, cât și inginerul șef în silvicultură, au menționat că meseria de silvicultor se face cu pasiune și dragoste față de pădure.
Lecția s-a desfășurat în cadrul Programului de educație pre-profesională „Protecția patrimoniului natural al Republicii Moldova”, implementat de U.S. Forest Service International Programs. Scopul programului este de a le oferi tinerilor care au ales cariera de silvicultor, cunoștințe practice privind organizarea și gestionarea fondului forestier și a ariilor naturale protejate de state, inclusiv aspecte ale activităților recreative în aceste areale, precum și de a-i implica în activități de cercetare și monitorizare a impactului activităților recreative asupra naturii.