Mai puține ONG-uri, mai multe probleme de mediu. Cum s-a desfășurat Forumul ONG-urilor de Mediu?

Cei 110 participanți ai Forumului ONG-urilor de Mediu, desfășurat la Chișinău la 16 și 17 martie curent, s-au arătat îngrijorați de starea mediului din Republica Moldova, dar și de nivelul crescut de încălcări ale legislației de mediu, precum și de faptul că s-a redus considerabil numărul organizațiilor de mediu active. Se atestă procesul de ardere profesională printre reprezentanții sectorului asociativ, lipsesc ONG-urile la nivel local și fondurile orientate către dezvoltarea organizațională și capacitare.  

În Rezoluția Forumului, participanții îndeamnă părțile interesate să-și unească eforturile în vederea respectării dreptului omului la un mediu sănătos, conform prevederilor articolului 37 al Constituției Republicii Moldova, dar și capacitării și susținerii reprezentanților societății civile de mediu. Un număr de 36 de organizații participante la Forum au semnat, la final de eveniment, și o declarație privind războiul din Ucraina.

Membrii ONG-urilor cer mai multă implicare

Participanții la Forum solicită autorităților să invite ONG-urile pentru consultări în conformitate cu legislația de mediu și a domeniilor conexe (eficiență energetică, transporturi, sănătate, dezvoltare regională) în ceea ce privește toate proiectele de acte normative ce urmează să fie elaborate și adoptate în conformitate cu Acordul de Asociere RM-UE. „De asemenea, asociațiile de mediu ar trebui să aibă dreptul să intervină în procesul de consultare atunci când proiectele de legi se află în Parlamentul RM pentru adoptare, astfel încât să se evite cazuri de excludere a unor articole din proiecte de legi și acte normative, după ce aceste proiecte au fost deja consultate și agreate cu sectorul asociativ de mediu”, se menționează în rezoluție.

ONG-urile de mediu mai cer adoptarea urgentă a Planului de acțiuni și a mecanismului de implementare a Convenției Aarhus, precum și modificarea prevederilor Regulamentului privind accesul la informație de mediu și participarea publicului în vederea asigurării implementării eficiente a Convenției. Este necesară deblocarea procesului de promovare a cadrului normativ și instituțional privind funcționarea Rezervației biosferei „Prutul de Jos” și a Parcului Național „Nistrul de Jos”, îmbunătățirea modului de funcționare a Parcului Național Orhei și a ariilor naturale protejate de stat. Participanții la forum solicită finanțare durabilă pentru ariile naturale protejate de stat, inclusiv costuri pentru întreținerea/dezvoltarea și cercetarea științifică în domeniu.

„Voi dați semnale de alarmă în caz de risc sau pericol”

Deși nu a putut participa fizic la Forumul ONG-urilor de mediu, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a transmis un mesaj video participanților la eveniment „Activiștii de mediu, specialiștii din domeniu, oamenii care și-au dedicat activitatea profesională și viața apărării mediului înconjurător, sunt oameni importanți în societatea noastră. Voi educați tinerii, oamenii din comunitățile voastre, dar și toți cetățenii despre cum trebuie să avem grijă de mediul înconjurător. Voi dați semnale de alarmă în caz de risc sau pericol și sunteți prima linie de apărare în cazul neglijenței sau abuzurilor admise de autorități. Munca voastră este necesară, prețioasă și importantă, iar eu vreau ca Guvernul și autoritățile locale să lucreze împreună cu societatea civilă pentru protejarea și folosirea mai rațională și mai grijulie a resurselor naturale din Moldova”, a subliniat șefa statului.

Maia Sandu a accentuat că mizează pe sprijinul ONG-urilor în realizarea Programului Național de Împădurire. „E un program la care țin mult ca om, dar acest program nu este al meu personal, am nevoie de ajutorul vostru. Este un program ambițios care cere implicarea a mii, zeci de mii de oameni, și la plantare, dar și la întreținerea, supravegherea și udarea puieților plantați, mai ales în primii ani, ca pădurile să se prindă și să supraviețuiască în timp. Mizez pe realizarea Programului de Împădurire, pe rețelele de voluntari cu care lucrați și pe capacitatea voastră de mobilizare, a localnicilor, a diferitor inițiative ecologiste. Dacă vom reuși să atingem țintele stabilite în acest program, vom echilibra balanța apei în Moldova și vom reduce din efectele schimbărilor climatice resimțite în țara noastră”, a menționat președinta Republicii Moldova.

„Republica Moldova este inundată acum de deșeuri solide și de gunoiști neautorizate în aer liber”

Un alt domeniu în care șefa statului mizează pe sprijinul sectorului asociativ este gestionarea deșeurilor. „Republica Moldova este inundată acum de deșeuri solide și de gunoiști neautorizate în aer liber în aproape fiecare comunitate. Din acest an, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții încep să investească în construcția infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide în mai multe regiuni din țară. Dar pentru asta oamenii din comunitățile rurale trebuie să renunțe la gunoiștea din râpă, să se obișnuiască să trateze evacuarea și gestionarea deșeurilor ca un serviciu public și să plătească pentru el. Cu implicarea Dumneavoastră, țara poate trece treptat la gestionarea corectă, economică a deșeurilor. Pentru a reuși această schimbare de comportament, avem nevoie de sprijinul Dumneavoastră în calitate de educatori ecologiști”, a subliniat Maia Sandu. Ea a adăugat că mizează și pe susținerea ONG-urilor în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, care va moderniza țara noastră, inclusiv calitatea mediului, potrivit șefei statului.

De ce nu se dezvoltă sectorul asociativ?

Prezentă la Forumul ONG-urilor de mediu, Iordanca-Rodica Iordanov, ministra Mediului, a atenționat că crizele prin care trece Republica Moldova a afectat și sectorul asociativ. Acum cinci ani, în 2018, numărul organizațiilor neguvernamentale participante la forum era mult mai mare. „Trebuie să ne punem multe semne de întrebare: de ce nu se dezvoltă sectorul asociativ? Este evident că, odată cu procesul de integrare europeană, foarte multe organizații neguvernamentale vor trece în sectorul de consultanță. Dar sectorul de consultanță și sectorul asociativ sunt două lucruri diferite. Sectorul asociativ este cel care pledează pentru egalitatea de drepturi, cei care bat alarma acolo unde este necesar, sunt acei care de fapt atrag atenție la foarte multe nereguli, care pot fi întâlnite fie la nivel local, fie la nivel central. Haideți să nu admitem dispariția sectorului asociativ. Este foarte important ca sectorul asociativ să fie dezvoltat inclusiv în localitățile rurale. Împreună cu partenerii de dezvoltare, vom lucra pentru a identifica posibilitățile de a susține și de a dezvolta sectorul asociativ în Republica Moldova. Dorim să fim permanent într-o comunicare deschisă”, a spus ministra Mediului.

La rândul său, Katarina Fried, ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, a remarcat că rolul ONG-urilor locale și naționale nu poate fi supraestimat, deoarece în cadrul societății civile există expertiză, angajament și străduință în punerea în aplicare a acțiunilor locale și naționale. „Există o claritate și un angajament dovedit în ceea ce privește prioritățile naționale în sectorul mediului și că Suedia este dornică să continue să sprijine eforturile comune în sectorul forestier, gestionarea bazinului râului Nistru și își va extinde sprijinul pentru sectorul gestionării deșeurilor. Sperăm să dezvoltăm parteneriate cu organizații ale societății civile și cu Guvernul pentru a contribui la protejarea mediului și la asigurarea unei vieți sănătoase”, a adăugat ambasadoarea Suediei.

Adam Grodzicki, șef adjunct al secției cooperare, Delegația UE în Republica Moldova, a declarat că organizațiile societății civile din Republica Moldova sunt promotorii schimbării la cel mai înalt nivel politic. „Am remarcat multe exemple de succes în care societatea civilă și instituțiile publice conlucrează și își valorifică expertiza pentru a obține rezultate eficiente. Implicarea societății civile a devenit crucială pentru Moldova în calitate de țară candidată la UE. Consolidarea implicării societății civile în procesul decizional la toate nivelurile a fost identificată ca fiind unul dintre cei nouă pași din avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Moldovei. În ceea ce privește protecția mediului și gestionarea durabilă a resurselor naturale, este evident că societatea civilă joacă un rol esențial în mobilizarea și educarea cetățenilor la nivel local”, a subliniat Adam Grodzicki.

Forumul ONG-urilor de Mediu se desfășoară o dată la doi ani.