Flăcări la o gunoiște neautorizată din raionul Orhei. Ar fi apărut după ce localnicii au dat foc la tescovină

Un incendiu a avut loc recent la Susleni, Orhei. Potrivit lui Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), a ars o gunoiște neautorizată de la marginea satului. În imaginea video surprinsă de șeful IPM, acesta atenționează că flăcările au cuprins mai multe tipuri de deșeuri.

Solicitată de Ecopresa.md, Svetlana Sochirca, primara satului Susleni, raionul Orhei, a precizat că atunci când a venit la fața locului a văzut doar fum, dar nu și flăcări, iar fumul a apărut după ce o persoană ar fi dat foc la tescovină, adică la resturi de viță de vie, care au rămas după prepararea vinului în condiții de casă.

Potrivit primarei, fumul a fost lichidat în scurt timp, după ce mai mulți localnici ar fi aruncat acolo pământ. Pentru că fumul a fost lichidat destul de repede, nu a fost nevoie de intervenția pompierilor. Persoana care a incendiat resturile vegetale nu poate fi identificată, întrucât la locul producerii incendiului nu sunt instalate camere video. „Avem mai multe gunoiști în sat și nu avem camere la fiecare gunoiște”, a spus Svetlana Sochirca.

Poliția, APL-urile și vecinii trebuie să se implice mai activ în prevenirea incendiilor

Vlad Garaba, expert de mediu, s-a arătat indignat de faptul că aceste incendii apar în situația în care în fiecare sat din Republica Moldova activează servicii de evacuare a deșeurilor. „Dar unii oameni nu încheie contracte cu aceste servicii, pentru că sunt neglijenți. Aici vecinii ar putea juca un rol important, ei trebuie să sesizeze poliția cu privire la cazurile de incendiere a deșeurilor”, a spus Vlad Garaba, fiind solicitat de Ecopresa.md.

Expertul de mediu a menționat că, deși unii oameni încep să înțeleagă că arderea deșeurilor sau a resturilor vegetale dăunează mediului și sănătății populației, totuși există foarte multe cazuri în care alte persoane dau foc rămășițelor de la lucrările agricole, iar aceste tentative trebuie contracarate.

„Inspecția ecologică nu reușește să facă față acestor acțiuni – doi-trei oameni într-un raion cu 100 de mii de locuitori, este puțin. Acești inspectori (de mediu – n.r.) trebuie să fie mai bine înzestrați, astfel ca să se poată deplasa operativ, atunci când au loc asemenea cazuri”, a menționat Vlad Garaba.

Expertul de mediu a adăugat că poliția trebuie să se implice mai activ, în special în lunile de toamnă, în prevenirea incendiilor, dar și în sancționarea celor care au dat foc la deșeuri. La fel, și autoritățile publice locale trebuie să-și canalizeze activitatea pentru a preveni arderea deșeurilor. „Primăriile ar trebui să discute mai mult cu populația, să îi avertizeze că vor plăti amendă dacă ard frunzele uscate sau alte deșeuri, să pună anunțuri peste tot în care să precizeze ce va urma dacă oamenii admit arderea deșeurilor. Nu se implică, respectiv, nu sunt depistate toate cazurile”, a subliniat Vlad Garaba.

Arderea deșeurilor scade fertilitatea solului

La arderea deșeurilor în aer se emană gaze cu efect de seră, dar și substanțe foarte toxice, cum ar fi furanele și dioxinele, care au un efect negativ asupra sănătății populației, mai ales asupra oamenilor care suferă de maladii neuro-psihice, cardiovasculare sau ale aparatului respirator, a atenționat Vlad Garaba. Mai mult, incendierea scade și fertilitatea solului. „Arde la o adâncime de doi-trei milimetri, humusul se distruge. Pe suprafața solului pe care au ars deșeuri, plantele cresc mai greu. E efect negativ și pentru biodiversitate – ard insectele, toate microorganismele folositoare. Tradițiile astea ale noastre de a aduna gunoiul și de a-i da foc greu se dezrădăcinează”, a menționat expertul de mediu. El îndeamnă populația să nu ardă resturile vegetale, dar să le folosească ca îngrășământ organic pentru pământ.

Anterior și Agenția de Mediu a venit cu un îndemn pentru populație să nu ardă frunzele uscate, dar și alte deșeuri, întrucât legislația în vigoare prevede pentru o asemenea încălcare amendă de la 600 de lei până la 12 mii de lei.