[VIDEO] Experiența americană în combaterea criminalității din pădure – un vis pentru apărătorii pădurii din R. Moldova. Ce putem prelua de la Statele Unite ale Americii?

Corupție în pădure? Tăieri ilegale? Copaci doborâți pentru lemn de mobilă sau instrumente muzicale? Sunt câteva dintre situațiile din Statele Unite, deloc străine nouă, despre care au povestit Phillip Huff, agent special în Serviciul Forestier al Statelor Unite și Lauren Ransom, ofițer de patrulare, care au vizitat Republica Moldova și au împărtășit din experiența lor de protejare a pădurii. În SUA nu este negat fenomenul criminalității forestiere, dar este abordat consecvent, cu o maximă responsabilitate.

Lauren are în grija ei 400 mii ha de pădure, fără vreun ajutor. Este aproape neîntrerupt în teren, are armă de foc, se deplasează cu mașina, schiurile sau barca, în funcție de teritoriul pe care-l inspectează. Toți locuitorii din regiunea ei îi cunosc telefonul și o pot contacta oricând observă vreo neregulă în pădure. 

Phillip cercetează cazurile de exploatare ilegală a pădurii „cap-coadă”. Nu se limitează la descoperirile din teren, dar poate și să verifice site-utile de anunțuri pentru a observa, de exemplu, cine vinde mobilier proaspăt fabricat, poate să viziteze gaterele, să verifice actele de proveniență a lemnului,  folosește tehnologii inovative precum analiza chimică și analiza ADN pentru a verifica din ce pădure provine lemnul.

Experiența de lucru din Statele Unite este mai degrabă un vis pentru apărătorii pădurii din R. Moldova. 

Ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, și-ar dori ca modelul de investigare a crimelor forestiere să poată fi aplicat la noi. 

 „În Statele Unite toate investigațiile au finalitate, un număr mare de infracțiuni sunt descoperite, ei aplică proceduri performante, foarte ample și detaliate, puse pe foaie pentru toți cei care sunt implicați. Toți actorii, nu numai un singur investigator, dar toți actorii își cunosc rolul, sarcinile, procedurile”, spune ministra mediului.

Un model pe care l-am putea prelua din experiența SUA este ca persoana care face investigația să aibă toată trasabilitatea cazului, de la depistare la  investigație, participare în instanța de judecată.

Pe de altă parte, Iordanca-Rodica Iordanov înțelege că statul Republica Moldova nu este pregătit să se alinieze practicilor din Statele Unite ale Americii, dat fiind că „trebuie să mai facem niște ajustări la cadrul normativ”. 

Ministra mediului mai spune că practicile de peste ocean sunt utile și pentru că, în ultima perioadă, Ministerul Mediului a identificat un număr destul de mare de tăieri ilegale, lucru evidențiat datorită faptului că au început monitorizările. „În anul 2022, a fost mult mai dură procedura, mult mai clară și respectiv s-a constatat mărirea numărului de crime în domeniul forestier”.

Phillip Huff menționează o diferență în procesul de gestionare a cazurilor de tăieri ilicite în sistemul din Republica Moldova, comparativ cu Statele Unite ale Americii. 

„O diferență semnificativă în ceea ce privește tăierile ilegale în păduri este că în Moldova există mai multe agenții independente care trebuie să colaboreze pentru a investiga o ilegalitate. În Statele Unite, avem un mandat complet. De ex., agenția mea inițiază cazul și este capabilă să îl investigheze până la capăt, după care este prezentat unui procuror. Desigur, lucrăm și cu pădurari și alți profesioniști în resurse forestiere din cadrul agenției și ne bazăm pe expertiza și informațiile lor”, spune Phillip. 

În schimb în Moldova, continuă expertul, există entități separate care trebuie să lucreze împreună, altfel nu vor avea succes. Agenția „Moldsilva” și Inspectoratul pentru Protecția Mediului sunt capabili să adune informații pe teren, dar trebuie să apeleze la Inspectoratul de Poliție pentru a porni cercetarea pe un caz sau altul. „Asta complică lucrurile”, crede Phillip. 

Dar, cu siguranță, oamenii trebuie să lucreze împreună pentru a avea succes.

De asemenea, expertul Phillip Huff are câteva sugestii pentru o mai bună combatere a exploatării forestiere ilegale. 

„Cred că, la fel ca în cazul multor țări, combaterea corupției ar fi un obiectiv principal și o necesitate. Oamenii trebuie să înțeleagă că un lucru atât de simplu precum cumpărarea neconformă a lemnului de foc poate avea un impact uriaș pentru următoarea generație în ce privește defrișările, schimbările climatice, gestionarea bazinelor hidrografice, gestionarea incendiilor. Toate aceste lucruri sunt interconectate.

Și, prin urmare, cred că simpla sensibilizare a publicului sporește cu siguranță capacitatea agențiilor de a-și face treaba corect și de a avea sprijinul publicului. Și, de asemenea, în viitor, poate duce la o legislație mai bună și la o mai mare conștientizare în general”, concluzionează Phillip Huff, agent special al Serviciului Forestier în cadrul Programului de Aplicare și Investigații a Legii din Statele Unite ale Americii.

Câți dintre voi ați încercat să-i contactați în acest an pe cei care vând lemn prin anunțuri online, când activitatea intermediarilor este contrară legii?, i-a întrebat Lauren pe inspectorii noștri. 

Iar întrebarea a reieșit dintr-o realitate îngrijorătoare și anume: din existența unui număr mare de cazuri de tăieri ilicite, pe fonul unei abundențe de anunțuri de vânzare a lemnului de foc. Inspectorii de mediu recunosc că nu prea au timp pentru astfel de cercetări. Totuși, au sunat și ei la cei care vând lemn pe site-uri, dar cam aici s-a oprit investigarea.

Și Alexandru Tabacaru, specialist în Serviciul relații de colaborare internațională de la „Moldsilva”, a confirmat că, în ultimul an, din cauza crizei energetice, s-a remarcat o creștere a tăierilor ilicite.

Alexandru recunoaște că tăierile ilegale se admit de oamenii care locuiesc în zonele de lângă păduri și, respectiv, au nevoie de surse de foc, dar sunt și alți actori implicați. 

La 1000 de hectare de pădure se taie ilegal 6,2% de pădure, spune Alexandru, iar prejudiciul cauzat mediului este de aproximativ 1,6 milioane de lei. Din păcate, se plătește prea puțin din acest prejudiciu. „Spre exemplu, tăierea unui stejar cu diametrul de 40 cm este pedepsită cu o amendă de la 50-150 unități convenționale, adică 2500 – 7500 lei (pers. fizice) și doar 338 lei este cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat mediului”, precizează specialistul.

Un pădurar din Moldova nu are cu ce se apăra, în comparație cu cei din SUA, se pronunță câțiva dintre silvicultorii care ascultau relatările experților americani. „Noi nu avem drept de port armă, iar dacă depistăm abuzuri în pădure nu investigăm nimic, dar transmitem cazul către alte structuri – Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Inspectoratului de Poliție, care gestionează mai departe”, ne spun apărătorii pădurilor moldovenești.

Lauren povestește cu mare deschidere despre cooperarea pe care o are cu diferite alte structuri statale, dar și cu populația, membrii din organizații obștești locale, îndemnându-i pe specialiștii de la noi să întărească legăturile dintre ei.

Ofițerul principal al Secției asigurare regim la frontieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Serghei Cebotari, are ce împărtăși la acest aspect: în sectorul de supraveghere al Poliției de Frontieră, care cuprinde păduri și alte sectoare cu vegetație forestieră ale Republicii Moldova, sunt depistate deseori cazuri de tăieri ilegale, iar pentru documentarea încălcărilor identificate, ei îi cheamă pe colegii de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

„Avem o colaborare bună cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului, pentru că ei sunt agenți constatatori și doar ei au temei pentru a aplica amendă pentru cazul depistat la frontieră”. 

Ascultând despre experiența de protejare a pădurii în SUA, modul de interacțiune la fiecare etapă, cooperarea dintre părțile interesate, inspectorul spune că ar fi foarte bine să putem prelua măcar o parte din bunele practici de peste ocean. Totodată, ofițerul principal constată cu regret că în Republica Moldova lipsește colaborarea cu populația.

„Este importantă colaborarea cu oamenii, cu societatea civilă în cazul în care se depistează sau observă ceva la frontieră sau chiar în oricare pădure din apropierea localităților, ar trebui ca toți  să informeze obligatoriu sau poliția de frontieră, sau agențiile responsabile de protecția mediului și a rețelei forestiere”. 

Educarea tinerei generații – o metodă de a soluționa problemele de mediu 

Întrebată despre cum Republica Moldova poate soluționa problema tăierilor ilicite, Lauren Ransom a spus că un rol deosebit îl au anume conștientizarea și educarea cetățenilor, educarea de la vârsta fragedă. 

„Odată ce avem primele două lucruri, atunci putem avea partea de aplicare a legii. Așa eu, dacă trebuie să deschid un caz de furt ilegal de lemn sau de incendiu de pădure, sunt capabilă să fac asta pentru că publicul a fost educat și a văzut semnele și va ști mai bine. Și mă va ajuta”, conchide Lauren Ransom.

Peste 70 de persoane din diferite domenii – inspectori de mediu, reprezentanți ai Poliției de Frontieră, inspectori de securitate publică, silvicultori, justițiari, ONG de mediu, jurnaliști – au participat la trei ateliere de lucru cu genericul „Combaterea eficientă a criminalității forestiere: provocări și oportunități pentru combaterea exploatării forestiere ilegale și a comerțului aferent”, organizate de Oficiul de Programe Internaționale al U.S. Forest Service la începutul lunii martie curent.

„Expertiza oferită de Serviciul American pentru Păduri, de care au putut beneficia membrii diverselor domenii care interacționează în protejarea pădurii, poate fi cu succes aplicată în domeniul protecției resurselor naturale, inclusiv în combaterea tăierilor ilicite”, a menționat Elena Scobioală, coordonator local al Oficiului pentru Programe Internaționale al U.S. Forest Service*.

*U.S. Forest Service – Serviciul American pentru Păduri este una dintre principalele agenții guvernamentale din Statele Unite ale Americii, responsabilă de gestionarea terenurilor (păduri, pășuni, alte terenuri), fiind parte componentă a Departamentului pentru Agricultură al SUA. Oficiul de programe internaționale al U.S. Forest Service activează în țări din toată lumea, inclusiv în Republica Moldova – începând din 2018 prin susținerea oferită în domeniul educației ecologice a tinerilor și a gestionării activităților de recreere în ariile naturale; din anul 2022, Oficiul și-a extins asistența în domeniul educației profesional-tehnice a specialiștilor din silvicultură, iar din 2023 portofoliul de intervenții include arii tehnice precum combaterea tăierilor ilicite, pepinieritul și creșterea materialului săditor pentru păduri, combaterea incendiilor de vegetație, formarea continuă a specialiștilor în domeniul silviculturii.

Conform Biroului Național de Statistică în anul 2021, Republica Moldova are o suprafață împădurită de 11,6% din teritoriul țării – ceea ce înseamnă 383 mii ha. Circa 38% din suprafață este gradul mediu de împădurire în UE. 

În Statele Unite continentale, deși suprafața acoperită de pădure este de 9,5%, aceasta înseamnă circa 193 de milioane de ari (peste 78 milioane hectare). 

Creșterea anuală în pădurile Republicii Moldova este de circa 1.2 milioane metri cubi. Volumul autorizat (prin permisiuni legale) anual spre recoltare era până acum de circa 0,6 milioane metri cubi, deci cam 50% din creșterea anuală. Volumul tăierilor ilegale, conform mai multor surse, este practic similar cu cel autorizat, însă datele nu se cunosc oficial.