DOC/ Ministerul Mediului vrea să înființeze Parcul național „Nistrul de Jos”. Proiectul de lege, în consultări publice

Ministerul Mediului a inițiat un proiect de lege prin care își propune fondarea Parcului național „Nistrul de Jos”. Potrivit autorilor proiectului, prin fondarea parcului și instituirea regimului de arie protejată vor fi soluționate aspectele ce țin de utilizarea irațională și ilegală a resurselor naturale în aria protejată Nistrul de Jos, care este și zonă umedă de importanță internațională, aflată protecția Convenției Ramsar.

Autorii menționează că instituția nou creată va dispune de serviciu de pază menit să asigure prevenirea și contracararea acțiunilor cu impact negativ asupra mediului.

De asemenea, crearea ariei naturale protejate presupune elaborarea și aprobarea ulterioară a unui plan de management cu includerea acțiunilor concrete privind revitalizarea ecosistemelor degradate, stoparea pierderii biodiversității și crearea condițiilor de creștere și reproducere a speciilor periclitate și strict periclitate, reabilitarea pășunilor și a pajiștilor etc.

Beneficiarii direcți sunt cele 12 localități din hotarele administrativ-teritoriale ale raionului Căușeni, comunele Plop-Știubei, Grădinița, Copanca, Câmățeni și satele Leuntea, Valea Verde și Zahorna; din hotarele administrativ-teritoriale ale raionului Ștefan odă, comunele Olănești, Talmaza, Cioburciu, Palanca, Purcari, Crocmaz, Tudora, Răscăieți și satele Răscăieții Noi și Viișoara. De asemenea, viitorul Parc național ,,Nistrul de Jos” va cuprinde șase din unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului ale raionului Slobozia, din comunele Cremenciug, Chițcani, Cioburciu, Hlinaia, Corotnoe și Nezavertailovca.

Parcul național „Nistrul de Jos” este structurat în patru zone funcționate cu regim juridic distinct:

Zona A de protecție integrală, care include terenuri destinate restabilirii complexelor naturale din parc, protejării monumentelor istorico-culturale și arheologice și în care este interzisă orice activitate recreativă și economică. În această zonă, se efectuează numai cercetări științifice conform unui program aprobat de consiliul științific al parcului și coordonat cu autoritatea centrală pentru protecția mediului și resurselor naturale.

Zona B de recreație, în care sunt asigurate condiții pentru vizitarea locurilor pitorești ale parcului și pentru agrement de scurtă durată. În Zona B se pot găsi cărări turistice, adăposturi pentru timp nefavorabil, locuri pentru ruguri, rezerve de combustibil, puncte de observație, obiecte sanitare, indicatoare, panouri de avertisment, scheme ale amplasamentului obiectelor naturale, cultural-istorice și de deservire socială. În această zonă se efectuează, după caz, lucrări silvice pentru păstrarea și restabilirea peisajelor geografice.

Zona C de recreație, destinată unui agrement de lungă durată. În această zonă de permite amplasarea de campinguri, hoteluri, moteluri, poiene pentru bivuacuri, baze turistice, birouri de excursii, centre informaționale, unități de alimentație publică, comerciale și de asistență socio-culturală.

Zona D economică, unde derulează activități economice care nu contravin regimului parcului național, și anume: cultivarea plantelor agricole tradiționale pentru zona dată, folosindu-se metode biologice de combatere a dăunătorilor, aplicându-se îngrășăminte și chimicale în strictă conformitate cu normele tehnologice și cu regulile de securitate sanitară, funcționarea diferitelor unități în baza utilizării tehnologiilor nepoluante, cu respectarea condițiilor de protecție a mediului.

Este de menționat că localitățile și terenurile proprietate privată a localnicilor din zonă sunt incluse în zona funcțională C și D.

Cheltuielile de fondare si de ulterioară administrare a Parcului național ,,Nistrul de Jos” au fost propuse de minister, inclusiv pentru a fi incluse la aprobarea Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2022-2024 pentru planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2022, de altfel acceptată de Ministerul Finanțelor implementarea proiectului începând cu anul 2023 (suma de 2105,6 mii lei), anii 2024-2025 (suma de 9245,2 mii lei pentru fiecare an).

Proiectul de lege se află în consultări publice, iar publicul interesat este îndemnat să înainteze în formă scrisă, propuneri relevante și comentarii justificate la inițiativa anunțată până la 14 decembrie 2021.