Cușca bună pentru câine în timpul iernii și de ce „paznicul” gospodăriei nu trebuie ținut pe lanț
Prima ecluză construită în Moldova pentru protecţia ecosistemelor şi biodiversităţii din lunca Talmaza
Unul dintre rezultatele proiectului “Îmbunătăţirea managementului resurselor acvatice şi protecţie ecosistemelor priacvatice în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare şi implementat de Societatea Ecologică ”Biotica”a…
Pentru aceasta au fost obţinute la început toate permisiunile oficiale, inclusiv certificatele de arhitectură pentru proiectarea ecluzei și intervențiile necesare. Scopul proiectului a fost de a aduce un aport la managementul apelor, atenuînd riscurile ecologice şi contribuind la dezvoltarea durabilă şi aplicarea abordării serviciilor ecosistemice în aria protejată Ramsar “Nistrul de Jos”.
Prima etapă (toamna 2013) a inclus principalele lucrări de construcție a ecluzei: demontarea unei părți a digului, curățarea canalului de legătură între dig și râu, pregătirea suportului pentru tuburi, instalarea de tuburi din beton, compactarea nisipului de-a lungul lor, refacerea digului peste echipament și, de asemenea, lucrările pregătitoare. A doua etapă (primăvara 2014) a inclus instalarea echipamentului necesar, a mecanismului de închidere și a pasarelei, creșterea digului până la înălțimea planificată și consolidarea barajului. A fost efectuată și a treia etapă – săparea canalului limitrof şi curățarea unei porțiuni a canalului mai mare de lîngă ecluză, în scopul de a îmbunătăți caracteristicile hidrologice, ecologice și peisajere.
Astfel în iulie 2014 în lunca Talmazei pe teritoriul s. Cioburciu a fost finisată construcţia primei ecluze de la declararea independenţei Republicii Moldova. Scopul construcţiei ecluzei este menţinerea nivelului apei pentru protecţia ecosistemelor şi biodiversităţii din lunca Talmaza, în caz de secetă sau inundaţii îndelungate. Pentru gestionarea ecluzei a fost elaborată şi transmisă instrucțiunea privind exploatarea tehnică a ecluzei din sectorul ”Lunca Talmaza” (aprobată de Ministerul Mediului).
Un alt rezultat important pentru regiune a fost îmbunătăţirea sistemului de aprovizionare cu apă în s. Talmaza. Astfel la început toate avizele şi permisiunile necesare au fost obţinute de către partenerii locali de la serviciile de stat, precum și a fost elaborat proiectul tehnic de construcţie a rezervorului de apă. În baza acestui proiect a fost construit rezervorul cu o capacitate de 100 m.c. în locul celui vechi care nu asigura o presiune corespunzătoare şi un volum necesar pentru a face faţă necesităţilor populaţiei din sectorul Centru al s. Talmaza. Pe lîngă aceasta au fost efectuate lucrări de curăţare a sondei ce aprovizionează cu apă rezervorul. Alături de rezervor a fost construită o clădire unde a fost instalat echipamentul necesar inclusiv utilajul de curăţare a apei şi a contorului de apă pentru a putea duce evidenţă la apa consumată. Totodată au fost efectuate lucrări de amenajare a teritoriului în jurul sondei şi a rezervorului şi au fost instalaţi cîte doi piloni cu baterii solare ce asigură o iluminare autonomă.
Un alt rezultat al proiectului a fost contribuirea la îmbunătăţirea integrităţii şi capacităţii funcţionale a perdelelor de protecţie a apelor Nistrului în limitele zonei Ramsar. În baza rezultatelor studiilor de teren a fost elaborat planul de reconstrucţie silvică pentru toate intervențiile planificate: în Lunca Talmaza și perdelele riverane pe malul drept și pe cel stîng al Nistrului, în baza rezultatelor studiilor de teren. Astfel în total pe parcursul anilor 2013 şi 2014 au fost efectuate lucrări de îmbunătăţire a perdelelor forestiere sau de plantare unde acestea lipseau pe o suprafaţă totală de 23 ha pe malul drept, inclusiv 6,9 ha din Lunca Talmaza şi de 11,3 ha pe malul stîng al Nistrului. Monitorizarea a indicat gradul de prindere a puieților variază între 85 – 100%. Aceasta activitate este foarte importantă deoarece a fost efectuată concomitent pe ambele maluri ale Nistrului ce va contribui la o îmbunătăţire a stării ecologice a malurilor acestuia.
Tot în cadrul proiectului au fost organizate câteva seminare în domeniul legislaţiei de mediu, a fost elaborat şi distribuit îndrumarul privind legislația de mediu, inclusiv cea legată de gestionarea resurselor acvatice ce încorporează numeroase prevederi ale legislației naționale: legile de bază, legile cu privire la autoritățile publice, Legea cu privire la protecția mediului, a apei și a legislației de protecție a apelor, legislația privind ariile protejate și rețeaua ecologică, noțiuni despre legislația internațională și directivele corespunzătoare ale Uniunii Europene. Îndrumarul a fost prezentat în cadrul seminarul organizat la 29 martie 2014 din Ștefan Vodă. Totodată a fost publicată broşura „Nistrul de Jos: valori şi pericole” care a fost distribuită prin instituţiile şcolare din regiune.
Proiectul a inclus şi activităţi realizate pe malul stâng al Nistrului.
Una dintre aceste activităţi a fost motivarea şi planificarea creării primei boişti reglementate (loc de depunere a icrelor) în Republica Moldova pe insula Turunciuc, în scopul construirii propriu-zise în viitor a unei ecluze pentru reglementarea nivelului apelor. Astfel a fost selectat locul de amplasare a acesteia în baza consultărilor locale, a fost realizat studiul de fezabilitate hidrologic și ihtiologic pentru acest loc şi a fost elaborat proiectul tehnic de construcţie a unei ecluze pentru crearea boiştii date pe malul stîng al Nistrului ce urmează a fi implementat în cadrul altui proiect. Totodată a fost elaborată instrucțiunea privind gestionarea boiștii a fost elaborat și coordonat cu organul central de mediu al Transnistriei.
O altă activitate pe malul stâng al Nistrului a fost identificarea habitatelor valoroase în conformitate cu metodologia NATURA 2000. Astfel în urma studiilor biologice detaliate au fost identificate 2 arii ce corespund criteriilor NATURA 2000. Motivarea științifică pentru desemnarea oficială a ariilor protejate a fost elaborată în baza metodologiei NATURA 2000. Ambele arii pot fi considerate ca situri ale Directivei Păsări și unul dintre ele ca site al Directivei Habitat. Propunerile de a pune aceste zone sub protecţie au fost susţinute şi de participanţii la un seminar organizat la Tiraspol şi de către organul de mediu din regiune.