DOC/ Autoritățile au făcut publici pașii pe care îi va întreprinde pentru dezvoltarea cu emisii reduse a Republicii Moldova

Până în anul 2030, autoritățile din Republica Moldova intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră printr-o serie de acțiuni, implementate pe diferite sectoare. Astfel, în următorii opt ani, vor fi construite surse eoliene și fotovoltaice, vor fi instalate mii de cazane pe gaze naturale, vor fi eficientizate energetic mii de clădiri. De asemenea, autoritățile intenționează să crească până la 15% suprafața împădurită a țării, să implementeze practici de management durabil pe circa 300 de mii de hectare de teren agricol, dar și să construiască depozite pentru deșeuri solide și centre de sortare a gunoiului. Toate aceste acțiuni sunt incluse în Programul de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030. Documentul, împreună cu planul de acțiuni pentru implementarea acestuia, a fost publicat pentru consultări publice. 

Ministerul Mediului subliniază că scopul Programului este de a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră expuse în Contribuția Națională Determinată actualizată. În CND actualizată, Republica Moldova intenționează să atingă obiective mai ambițioase decât în prima. Obiectivul nou, necondiționat, care cuprinde întreaga economie a țării, prevede reducerea emisiilor de gaze cu 70% până în 2030 față de 1990, în loc de 64-67%. „Obiectivul principal al Programului este de a mobiliza și de a permite actorilor privați și publici să reducă emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele stabilite în CNDA”, se spune în document.

Programul prevede valorificarea potențialului energetic al biomasei, eolian și solar prin conversie în energie electrică și termică, iar pe viitor, al unor noi surse de energie. Documentul stabilește un mecanism de dezvoltare orientat spre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și identificarea acoperirii financiare pentru promovarea unor politici și proiecte investiționale adecvate de atenuare a acestora în toate sectoarele economiei naționale.

Scopul major al Programului este de a spori în mod vizibil calitatea vieții oamenilor din Republica Moldova prin asigurarea unei dezvoltări economice a țării, bazată pe emisii reduse de gaze cu efect de seră. „Astfel, Programul urmează să schimbe optica politicilor publice din Republica Moldova prin centrarea acestora pe problemele, interesele și aspirațiile oamenilor. Această viziune homocentrică, adică axată pe om și pe necesitățile lui, derivă din alinierea țării la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și este în concordanță cu Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și UE și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice”, menționează autorii proiectului.

Între obiectivele specifice ale Programului se numără: reducerea necondiționată, până în 2030, a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul energetic cu 81%, în sectorul transporturilor – cu 52%, în sectorul gestionării clădirilor – cu 74%, în industrie – cu 27%, în cel agricol – cu 44%, iar în sectorul de deșeuri – cu 14%.

De asemenea, autorii documentului își propun majorarea necondiționată a capacității de sechestrare a dioxidului de carbon în cadrul sectorului de folosire a terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură până la 10% și sechestrarea de gaze cu efect de seră condiționată până la 18% comparativ cu anul 1990.

Programul prevede următoarele acțiuni concrete până în 2030:

• Sectorul energetic – construcția a 400 MW surse eoliene și 200 MW surse fotovoltaice; utilizarea grupurilor electrogene (50MW) pe biogaz pentru producerea energiei electrice și termice; implementarea generării distribuite a energiei electrice (20MW); instalarea a 8100 de cazane pe gaze naturale cu condensare, cu puterea 24 kW fiecare; reducerea pierderilor de energie în sistemul de transport și distribuție a energiei termice și la producerea acesteia.
• Sectorul transporturi – 2491TJ de biomotorină și 1127TJ de bioetanol comercializate anual; 9344 km de drumuri publice cu calitate îmbunătățită construite; cantitatea combustibilului utilizat de transportul feroviar redus cu 20%; consumul de combustibil utilizat în sectorul transportului rutier redus cu 1%.
• Sectorul clădiri – 5,86 ml m2 de suprafață utilă a clădirilor reabilitate, 9,02 ml m2 de suprafață locuibilă cu sisteme de încălzire reabilitate din fondul urban de locuințe; 720 de mii de robinete termostatice instalate în clădiri publice cu sisteme de încălzire reabilitate; 6,5 ml de becuri incandescente substituite; 250 MW puterea instalată a centralelor termice pe biomasă; aproximativ 2,7% din necesarul de energie termică până în anul 2030 produsă de pompele de căldură; 389 111 pachete solare cu 20 de tuburi vidate în panou instalate.
• Sistemul industrial – sistemul de management energetic și Standardul Național implementat la peste 40 de întreprinderi; peste 76 tcc de energie și combustibil reduse; intensitatea emisiilor de CO2 la producerea cimentului va atinge 475 tCO2/t comparativ cu 800 tCO2/t.
• Sectorul agricol – implementarea practicilor de management durabil pe 150 de mii de hectare pe an până în 2025 și de 300 de mii până în 2030; implementarea sistemului de prelucrare a solului „mini-till” și „no-till” pe 50-100 de mii de hectare pe an. De asemenea, se planifică depozitarea a peste șase mii de tone de gunoi de grajd anual pe platforme.
• Sectorul FTSCFTS – extinderea terenurilor împădurite până la 15% din suprafața țării, ceea ce înseamnă plantarea a circa 120 de mii de hectare până în 2030; plantarea culturilor silvice pe suprafața de 45 de mii de hectare de terenuri degradate, crearea fâșiilor riverane pe o suprafață de 15 mii de hectare, crearea perdelelor de protecție a câmpurilor agricole pe o suprafață de 1500 de hectare și conversiunea terenurilor degradate puternic și moderat în pajiști.
• Sectorul deșeurilor – construcția depozitelor pentru deșeurile menajere solide regionale și a stațiilor de transfer în șase regiuni; construcția centrelor de tratare mecanico-biologică pentru municipiile Chișinău și Bălți; recuperarea biogazului de la depozitul pentru deșeurile menajere solide din Țînțăreni; dotarea schemei tehnologice de epurare a apelor uzate aferente stațiilor „Apă-Canal” din Chișinău cu tehnologii de tratare a nămolului în condiții anaerobe.

Pentru atingerea obiectivelor din acest Program, sunt necesare 10,9 miliarde de dolari.

Programul de Dezvoltare Cu Emisii reduse