fbpx

Cum influențează Complexul Hidroenergetic Nistrean asigurarea cu apă în diverse sectoare socio-economice

 Cum influențează Complexul Hidroenergetic Nistrean asigurarea cu apă în diverse sectoare socio-economice
Susține Ecopresa, distribuie!

Complexul Hidroenergetic Nistrean (CHN) influențează considerabil diverse sectoare care depind de calitatea apei provenite din Nistru. 

Fluviul Nistru este cea mai importantă arteră acvatică și sursă de apă potabilă și tehnologică a Republicii Moldova. Volumul de ape captate și utilizate este condiționat de cererea pentru apă, de resursele de apă disponibile din surse de suprafață și subterane, precum și de capacitățile de captare, transportare, tratare a apei și utilizare pentru diverse activități socio-economice.

Factorii care influențează resursele de apă

Resursele de apă de suprafață variază considerabil în funcție de cantitatea precipitațiilor atmosferice, în special în perioada de vegetație activă, cu un consum maxim de apă în scopuri agricole.

Rezervele de ape subterane, la rândul lor, variază în funcție de caracteristicile geologice și geofizice ale straturilor acvifere freatice și de adâncime, de cantitatea de apă stocată și compoziția fizico-chimică a acesteia.

Cererea și consumul de apă sunt determinate de numărul și dimensiunile centrelor urbane și industriale, a gospodăriilor agricole și suprafețelor irigate monitorizate, localităților rurale cu apeducte funcționale extinse, precum și de cantitatea și regimul precipitațiilor atmosferice, în special pentru necesități agricole.

Numărul maxim de utilizatori de apă provenită din Nistru se înregistrează în cursul inferior al fluviului - de la orașul Dubăsari până la gura de vărsare, iar numărul minim ˗ în zona nordică din proximitatea CHN. În sectorul de la Naslavcea până la orașul Soroca, aflat în zona de impact semnificativ al CHN, au fost înregistrați doar 47 utilizatori primari ai apelor (2,8%).

Numărul minim de utilizatori primari ai apei din zona respectivă se datorează reducerii semnificative a stațiilor centralizate de pompare a apei, precum și a instalațiilor de captare și distribuție a apei ale fostelor gospodării colective și întreprinderi agroindustriale mari.

Reducerea numărului de utilizatori primari și volumului de ape captate și utilizate din albia fluviului Nistru se datorează mai multor factori:

– Declinului demografic și a complexului agroindustrial.

– Deteriorării masive și scoaterii din funcțiune a stațiilor de pompare și infrastructurii de distribuție a apei.

– Fenomenului de hydropeaking și deversărilor de ape cu temperaturi mai joase (până la 7–10°C) în lunile mai-iunie, când se înregistrează o cerere sporită pentru irigarea culturilor agricole. Apa râului și-a modificat considerabil temperatura odată cu construcția CHN.

Majoritatea absolută a localităților de pe ambele maluri ale Nistrului se aprovizionează, preponderent, din surse subterane, iar în mediul rural din fântâni și izvoare, majoritatea din care nu corespund cerințelor sanitar-igienice. Ponderea detașată a surselor de suprafață în extremitatea nordică, aflată în proximitatea CHN se datorează exclusiv stațiilor de pompare a apei operate de SA Acva Nord, situate în amonte de orașul Soroca (la Egoreni).

Riscuri

În cazul nerespectării Regulamentului de funcționare a CHN în privința asigurării debitelor stabilite, vor fi semnificativ afectate întreprinderile agricole, precum și întreprinderile industriale din mun. Bălți și Chișinău, Rîbnița, care nu au surse alternative de aprovizionare suficientă cu apă. În plus, impactul asupra întreprinderilor industriale și agricole se va majora și datorită priorităților stabilite de aprovizionare cu apă potabilă a populației.

Deversarea insuficientă a apei din lacul de acumulare a CHN va genera dificultăți în asigurarea necesarului de apă pentru irigare, în special pentru terenurile irigabile nu doar din fâșia riverană din proximitatea complexului respectiv, dar și până la gura de vărsare a fluviului Nistru și va limita semnificativ capacitățile de distribuție a apei pentru irigare prin intermediul apeductelor magistrale.

Deversarea apelor reziduale la temperaturi mai scăzute la CHN, în lunile mai-iunie, limitează semnificativ capacitățile și volumele de utilizare a apei în irigare pe terenurile aflate în zona de impact direct și impune căutarea unor soluții alternative costisitoare în acest scop.

Ca urmare a deversărilor periodice și excesive de la CHN, dar și efectului pulsatoriu al apei Nistrului generat de acest obiectiv economic, sunt frecvent afectate perimetrele miniere de extracție a nisipului și prundișului aflate pe terasele inferioare frecvent inundabile.

Soluții

În scopul elaborării și implementării reușite a politicilor de valorificare durabilă și gestionare a resurselor de apă, este necesară o analiză complexă a surselor și capacităților de captare a apei, precum și utilizării apelor pentru diverse activități social-economice și funcții ecologico-economice.

Este necesară extinderea capacităților de captare, tratare și distribuție a apei din fluviul Nistru, cu condiția asigurării debitului necesar în condițiile funcționării CHN.

Pentru asigurarea necesarul de apă, în special în scopuri menajere și de irigare este necesară extinderea capacităților de distribuție și utilizare a apei captate la stațiile de pompare a apei construite în amonte de orașul Soroca și operate de SA Acva Nord.

Acest rezumat reflectă capitolul 12 din „Studiul impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc” - „Impactul socio-economic al Complexului Hidroenergetic Nistrean”, semnat de Petru Bacal și Daniela Burduja.

Studiul a fost comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova și elaborat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului din Republica Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei.


Susține Ecopresa, distribuie!