[FOTO/VIDEO] Atenție, pericol! Cum este afectată Marea Neagră de războiul din Ucraina?

Ce îți vine în minte când te gândești la Marea Neagră? Plajă cu nisip alb, apă cristalină, briză și momente de relaxare la umbra unui palmier… Din păcate, realitatea nu prea corespunde cu această imagine frumoasă. În timp ce ne aflam în regiunea Kobuleti, Georgia, la un workshop pentru jurnaliști, am fost martorele unei realități triste: vedeam în jur plaje presărate cu obiecte din plastic, arbori ce plutesc cu tot cu rădăcini pe ape… 

La plaja din Kobuleti, în loc să găsim un peisaj desprins din cărțile poștale promovate de agențiile de turism, am surprins cu privirile un arbore ce plutea în mare. Era mânat de valuri, având rădăcinile încărcate de gunoaie de tot felul – ambalaje de plastic, cutii tetra pak, încălțăminte desperecheată, chiar și becuri incandescente acostate la mal.

Primul nostru gând a fost că deșeurile agățate de malul Mării Negre au venit dinspre regiunea Nova Kahovka, Ucraina, acolo unde pe data de 7 iunie rușii au provocat explozia pe barajul de pe râul Nipru, iar inundațiile masive au spălat totul în cale. Nova Kahovka se află la o distanță rutieră de peste 1000 de km de Georgia, dar pentru consecințele asupra naturii nu este deloc o depărtare.

Pe plajă, câțiva turiști ignorau peisajul. O familie din Belarus era deja 15 zile în Georgia. 

„Aceste gunoaie au apărut ieri și azi. Înainte de asta, marea era curată, nu a fost niciun gunoi. Noi singuri suntem șocați, noi înotăm și este neplăcut că în apă plutesc sticle, cutii, crengi. Au fost zilele trecute valuri uriașe, dar nu erau gunoaie la țărm”.

Femeia crede că turiștii poluează natura: „A început sezonul, au venit turiștii”.

O localnică din Kobuleti ne-a explicat că deșeurile au fost aduse de ploaie, fiind scurse din râurile care se revarsă în mare: „Probabil, undeva într-un sat a plouat și a spălat totul. Rareori văd așa multe gunoaie pe coasta mării. De obicei, acest lucru se întâmplă în sezonul ploios. Dimineața a fost foarte curat, dar apoi s-au ridicat valurile și au adus toate aceste gunoaie”.  

Profesorul Bayram Öztürk, fondator al Fundației pentru Cercetare Marină din Turcia (TUDAV), susține că, prin râurile mici, ajung cele mai mari cantități de deșeuri: „Râurile aduc nu numai plastic, ci și alți poluanți, tot felul de obiecte, chiar și deșeuri contaminate, inclusiv substanțe medicale, etc.”.

Profesorul Bayram Öztürk consideră că „autoritățile publice locale ar trebui să se preocupe de colectarea și separarea acestor deșeuri”. „În Turcia, remarcă profesorul, avem un program de zero deșeuri. Zero deșeuri înseamnă că deșeurile ar trebui să fie separate și apoi procesate. Așadar, este nevoie de un sistem de procesare și aici”. 

Prev

1of8

Next

Impactul războiului ruso-ucrainean asupra habitatului marin 

Ipoteza noastră s-a dovedit a fi greșită, dar nu în totalitate – chiar dacă deșeuri vizibile nu au ajuns de la Nova Kahovka, o mină a acostat și a explodat în apropiere de Batumi. În plus, poluarea cu sedimente organice și substanțe chimice a fost confirmată de cercetători. Războiul din Ucraina a influențat negativ starea și așa vulnerabilă a Mării Negre. Desigur, a fost afectat mediul terestru, dar și habitatul marin din regiune. 

„În urma cercetărilor realizate, s-a constatat decesul a 900 de delfini, dintre care 150 au fost uciși ca urmare a detonării barajului de la Nova Kahovka. Probele de mamifere marine au fost trimise în laboratoarele din Germania și Italia pentru a determina cauza morții lor. Rezultatul analizelor a arătat că delfinii aveau imunitate scăzută, consecință a poluării pe timp de război”, a specificat Olena Marushevska, specialistă la Centrul Național Marin din Ucraina. 

După mai multe expertize realizate de specialiștii din domeniu, s-a constatat că numărul de delfini morți a ajuns la aproximativ 1000 de unități. De aceeași părere este și profesorul Bayram Öztürk: „Există mai multe speculații, cifra variază de la 10.000 la 50.000, dar pot să spun că avem temei științific să afirmăm că, de la începutul războiului, aproape 1000 de delfini au eșuat”. 

Bacterii periculoase dezvoltate din cauza poluării organice

Potrivit datelor de la Academia Națională de Științe a Ucrainei, „cel mai mare pericol pentru Marea Neagră, ca urmare a catastrofei de la Nova Kahovka, provine de la poluarea secundară. Din cauza numeroaselor inundații, sedimentele în care s-au acumulat concentrații mari de metale grele se vor spăla și putem doar să ne imaginăm care va fi rezultatul final când vor ajunge în Marea Neagră în cantități greu de estimat”, menționează Olena Marushevska.

Tot ce se scurge în Marea Neagră amplifică poluarea deja prezentă. Inundațiile au spălat cimitire, au adus sute de cadavre de animale, provocând o poluare bacteriologică sporită. În regiunea Odessa, scăldatul a fost interzis, inclusiv din acest considerent, iar locuitorii au fost îndemnați să se vaccineze împotriva tetanosului. 

„Sedimentele și solul spălat de ape aduc deja această poluare organică în Marea Neagră. Poluarea cu nutrienți este un fenomen destul de normal pentru Marea Neagră, dar este prea devreme ca să atestăm poluare ridicată în luna iunie. Astfel, este favorizată dezvoltarea algelor verzi. Pe lângă algele marine normale, putem observa și alge toxice de apă dulce”, spune Olena Marushevska. 

Din cauza minelor, cercetările sunt periclitate

Olena Marushevska mai menționează și pericolul minelor. „Un număr mare de mine antitanc și mine maritime mari au fost aduse în mare când barajul de la Nova Kahovka a explodat. Toate aceste mine nu permit oamenilor de știință să lucreze în mod corespunzător, deoarece ne supunem riscului chiar și pentru a ajunge pe plajă sau pentru a veni cu barca și a lua o mostră din largul mării”.

Un alt impact ține de poluarea cu substanțe chimice. 

„Din regiunile apropiate de Marea Neagră, inclusiv România, Odessa, am luat deja mostre până la Dunăre și așteptăm rezultatele pentru a vedea amploarea reală a poluării. Este clar că și alte regiuni sunt deja afectate de efectele de la Nova Kahovka. Așteptăm rezultatele din laboratoarele din România. Vom putea ști dacă această poluare se va reflecta în monitorizarea lor, dacă poluarea rămâne doar în Ucraina sau nu”, menționează Olena Marushevska.  

Vezi și: Explozia Hidrocentralei de la Nova Kahovka: „Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina poate fi numită catastrofă ecologică”

„Dacă se întâmplă ceva în regiunea Nistrului, desigur că Nistrul va fi afectat. Știm că unele rachete au încercat să distrugă centrala hidroelectrică și unele dintre ele au ajuns foarte aproape. Deci este un teritoriu periculos. Ar trebui să luați în considerare un plan de urgență, în cazul în care unele dintre construcțiile hidrocentralelor vor fi lovite de ruși, ceea ce nu putem să prezicem. Așadar, avem o situație de urgență”, ne spune Olena Marushevska.

Microplasticul – o altă amenințare reală. Și nu doar pentru Marea Neagră

Pe lângă război, poluarea masivă cu plastic și, mai mult, cu microplastic (particule de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 mm) reprezintă o altă amenințare pentru Marea Neagră. Aceste particule pot fi înghițite de animalele marine și, în final, ajung să afecteze și oamenii prin intermediul lanțului alimentar.

„După încheierea războiului, este necesar să realizăm un program de evaluare a daunelor asupra biodiversității Mării Negre. E nevoie să acordăm prioritate protejării biodiversității și să găsim soluții pentru combaterea poluării aerului și a contaminării nucleare. În al doilea rând, plasticul și microplasticul erau prezente înainte de război, nu sunt doar o consecință a acestuia. 

Microplasticul este o amenințare reală nu doar pentru Marea Neagră, ci și pentru întregul ocean. Pentru a face față acestei provocări, trebuie să implementăm un program de monitorizare eficient, cu accent deosebit pe monitorizarea microplasticului”, susține profesorul Öztürk.

Expertul mai susține că trebuie să reducem folosirea plasticului și să ne implicăm prin acțiuni concrete în soluționarea acestei provocări. „Avem datoria de a proteja mediul și de a oferi un viitor mai bun generațiilor ulterioare, eliminând astfel amenințarea reprezentată de microplastic, schimbările climatice și alte dezastre ecologice”, mai consideră profesorul Bayram Öztürk.

Marea Neagră este un ecosistem specific, de tip semiînchis. Iar aceasta înseamnă că cea mai mare parte a poluării care intră în Marea Neagră rămâne acolo. Impactul războiului încă urmează să fie estimat, de aceea laboratoare și cercetători din regiune și nu doar sunt chemați să desfășoare investigații științifice, ca probe incontestabile ale ecocidului provocat de războiul Rusiei contra Ucrainei.

Un articol de  

Ludmila Hițuc și Lilia Curchi