Cererea pentru lemnul de foc din partea populației s-a dublat. Pe fond de panică, riscăm să ne despădurim

În acest an, din cauza crizei energetice și a panicii legate de aceasta, cererea pentru lemnul de foc în Republica Moldova s-a dublat, iar suprafețele împădurite riscă să se reducă semnificativ, cu toate consecințele de mediu evidente într-un timp foarte scurt.

Anxietatea prezentă la momentul de față în societate este determinată de mai mulți factori:

• nu se știe cât va costa gazul la iarnă și dacă Federația Rusă îl va livra;
• oamenii s-au înregistrat la primării pe listele pentru lemn de foc mai ieftin, însă n-au primit niciun semn de la administrație pe toată durata verii;
• cetățenii nu sunt bine informați despre perioada potrivită pentru tăierea copacilor, nu au garanția că lemnul le va fi pus la dispoziție și în ce cantități.

Ministerul Mediului: „Lemn de foc va fi suficient”

Deși sezonul de tăiere a copacilor pentru lemn de foc abia începe, oamenii au cumpărat masiv lemne toată vara, în baza anunțurilor online, la prețuri într-o continuă creștere. Potrivit informațiilor din teritoriu, un metru ster de lemn a costat la sfârșitul lui august chiar și 1800 de lei, față de circa 700 de lei în 2021.

Potrivit Ministrei Mediului, Iuliana Cantaragiu, începând cu iulie anul curent, statul a încetat să mai vândă lemn de foc agenților economici, pentru a preveni specularea pieței pe fondul crizei energetice. Astfel, lemnul de foc vândut de agenții economici e pe sfârșite, la prețuri din ce în ce mai ridicate. De la ei vine mesajul că lemnele ar fi pe terminate, ceea ce amplifică semnificativ panica legată de lemn în rândul populației. Lemnul se termină, într-adevăr, la ei – nu și la stat.

Potrivit ministrei de resort, anual, statul taie pentru lemne de foc circa 700 de mii de metri steri de copaci și mereu o bună parte din lemn rămâne nevândut. Anul acesta însă, pe fond de criză și panică, cererea este de peste 1 milion de metri steri – o cerere artificială, care depășește semnificativ necesitatea reală a populației.

Iuliana Cantaragiu ne asigură că, în acest an, prețul unui metru ster de lemn va fi de circa 700-800 de lei, în funcție de regiune. Prețul nu acoperă operațiunile de transport, încărcare, descărcare și despicare. Lemnul va fi vândut în două tranșe – câte trei metri steri în primă etapă, apoi câte doi metri steri de lemn tăiat în avans, din contul celui de anul viitor. Pentru a preveni reducerea suprafețelor împădurite, surplusul de lemn cerut de populație va fi compensat cu cărbune.

De asemenea, Ministra Mediului îndeamnă populația să procure lemnul în mod rațional. Statul va face un compromis și va tăia lemn din septembrie – mai devreme decât de obicei – însă este extrem de important să participăm cu toții la gestionarea crizei și, respectiv, la conservarea pădurilor, economisind cât de mult posibil consumul de lemne.

Unde și când se vinde lemnul de foc

Lemnul de foc este pus în vânzare din mai multe surse. Peste 80% îl găsim la cele 24 de întreprinderi silvice regionale din gestiunea Agenției „Moldsilva”. Într-o cantitate mai mică îl găsim la primăriile care dețin o parte din terenurile împădurite. O a treia sursă de lemn, dar cu un procent nesemnificativ, este la Administrația de Stat a Drumurilor, care deține copacii defrișați pentru securitatea traficului sau în timpul construcției drumurilor.

Conform Ministerului Mediului, listele de la primării, pe care s-au înregistrat localnicii pentru a beneficia de lemn mai ieftin, au fost întocmite pentru a estima cererea de lemn. Unele primării au venit deja cu inițiativa de a simplifica procesul de cumpărare a lemnului de către localnici, începând cu cei înregistrați pe liste. Primăriile le oferă acestora posibilitatea să achite direct la primărie și au identificat transport și hamali care, pentru un cost suplimentar, le pot aduce și descărca lemnul direct în curte.

Primele vânzări deja au început – în mare parte, e vorba de lemnul tăiat în iarnă – și vor continua o dată cu tăierile planificate. Fiecare familie va putea cumpăra inițial câte trei metri steri.

Solul nostru e predispus la eroziuni, alunecări și deșertificare – avem nevoie de păduri

Anual, din fondul forestier național se taie circa 700 de mii de metri steri de lemn pentru foc. Potrivit autorităților, această cantitate este mai mult decât suficientă pentru a aproviziona populația cu lemn, dar și pentru regenerarea pădurii.

Un volum mai mare de tăieri, însă, ar reduce suprafața împădurită a țării, lucru care ar fi dramatic pentru R. Moldova din mai multe puncte de vedere. Acolo unde crește o pădure, este apă, sol fertil și aer curat.

Potrivit lui Petru Vinari, coordonator al inițiativei „Plantăm fapte bune în Moldova”, consecințele tăierilor intensive, mai ales a celor ilicite, vor putea fi observate foarte rapid, dacă vorbim despre terenurile aflate în pante, pentru care arborii îndeplinesc o funcție de stabilizare. „În lipsa arborilor în pante, atât precipitațiile, cât și aversele de vânt, pot fi extrem de dăunătoare pentru localitate sau chiar pentru regiune. Pe termen lung, se vor resimți și efectele secetei”, spune expertul.

La rândul său, Silvia Ursul, specialistă în biodiversitate și vicepreședinta Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, ne atenționează că pădurile sunt esențiale în prevenirea eroziunii solului. „În Republica Moldova majoritatea pădurilor cresc pe coline, rareori în stepă, iar în momentul în care tăiem cantități foarte mari de păduri, evident că solul acesta o ia la vale. Avem foarte multe locuri în țară unde se atestă eroziuni ale solului, dar mai avem și eroziune eoliană, cauzată de vânturi. În momentul în care pe sol nu există un înveliș vegetal sau o perdea de copaci, solul zboară în toate direcțiile și acesta își pierde din productivitate”, atenționează experta.

Pădurea, sursa numărul 1 a izvoarelor și a biodiversității

Silvia Ursul mai punctează faptul că tăierea pădurilor are un impact semnificativ și asupra apei. „Pădurea reține umezeala în aer, iar aerul mai răcoros cu câteva grade dintr-o pădure bătrână, spre exemplu, oferă condiții bune pentru apariția izvoarelor. Dintre toate sursele de apă, pădurea este sursa numărul 1 a izvoarelor”.

Experta mai menționează că, odată cu tăierea copacilor dispar și comunități de plante, animale, dar și ciuperci. „De exemplu, dacă se taie un copac bătrân, în care se află un cuib de acvilă, nu ai să mai vezi acvila aceea. Îi tai șansele de reproducere, de creștere a următoarei generații și astfel, în câțiva ani, populația locală de acvilă este adusă la declin. Odată cu tăierea pădurilor, dispar, de asemenea, anumite specii de ciuperci, care cresc mai bine pe anumiți arbori sau în preajma lor. Ai tăiat arborii respectivi – ai distrus ciuperca”.

Petru Vinari confirmă îngrijorările specialistei vizavi de pierderea biodiversității. „De regulă, oamenii sunt interesați să dobândească doar masă lemnoasă, neglijând impactul asupra biodiversității – de exemplu, faptul că în copacul pe care l-au tăiat își fac cuib mai multe păsări […], sau că arborele acela poate fi de o specie rară în arealul respectiv. Sunt multe daune pe care omul poate să le aducă fără ca măcar să-și dea seama”.

De asemenea, Silvia Ursul remarcă și faptul că pădurile seculare, apărute în urma regenerării naturale, sunt tot mai rar întâlnite: „Avem mai multe păduri obținute prin plantare, dar ele sunt mai puțin valoroase din punct de vedere al biodiversității, al ecosistemelor. Eu le-aș numi «păduri de clasa a doua». Nu mă refer aici doar la calitatea lemnului, ci și la comunitățile biologice care există acolo. E vorba și de asociații între organisme nevertebrate – tot ceea ce trăiește în sol, începând de la râme, mormoloci, ouă depozitate de tot felul de insecte – și terminând cu legăturile trofice pe care le creează diferite specii, de exemplu, relațiile pradă-prădător sau comunitățile de păsări, de mamifere. Toate acestea sunt vii într-o pădure cu adevărat bătrână”, precizează aceasta.

Soluții: să economisim, să utilizăm alternative și să cultivăm păduri de producție

De asemenea, Petru Vinari atrage atenția asupra faptului că multă risipă de energie termică se face din cauza izolării proaste pe care o au majoritatea gospodăriilor casnice din R. Moldova. „Și atunci, o mare parte din căldura pe care o dobândesc pentru a încălzi casa se pierde, iese afară. Astfel, oamenii sunt nevoiți să cheltuie mai mult gaz, lemne sau cărbune. Totodată, există multe alternative pentru lemnul de foc: brichete din biomasă, reziduuri de la diferite procese, biogazul etc.”

În opinia expertului, miezul problemei, dar și al soluției, constă în creșterea fondului forestier. „Ar fi binevenit să ne adaptăm la necesitatea de masă lemnoasă și, după posibilitate, să o cultivăm. Nu avem păduri de producție, ele sunt de protecție. Cred că a venit timpul să trecem la cultivarea pădurilor de producție, care să devină apoi la fel de profitabile ca și agricultura”, completează acesta.

Oamenii nu primesc un mesaj clar că pădurile sunt importante pentru mediu

Potrivit Silviei Ursul, „majoritatea oamenilor tratează pădurea drept sursă de foc, iar de la autoritățile care gestionează pădurea (Agenția «Moldsilva», de exemplu) nu vine niciun mesaj clar care să comunice oamenilor că pădurile sunt importante și din alte puncte de vedere. Poate că [autoritățile, n.a.] și transmit acest mesaj de Ziua Pădurilor, dar el se pierde, nu se transmite în cascade, ca să ajungă la omul simplu. Mesajul că pădurea reprezintă o parte importantă pentru biodiversitate ar trebui repetat mai des, și nu doar de ecologiști”.

* * *

Potrivit experților în domeniu, în Republica Moldova, suprafața totală a terenurilor acoperite cu păduri este de două ori mai mică decât media din țările Uniunii Europene. De exemplu, în România, pădurile ocupă 28% din suprafața țării.

Pe parcursul anilor 2015-2020, evoluția suprafeței fondului forestier și a terenurilor acoperite cu păduri în Republica Moldova a fost fluctuantă. Suprafața acestuia a crescut cu 0,4%, suprafața terenurilor silvice – cu 0,8%, iar suprafața terenurilor acoperite cu păduri a scăzut cu 1,7%.

Totodată, datele prezentate la Simpozionul științifico-practic „Asigurarea managementului forestier durabil prin implementarea tratamentelor silvice și promovarea regenerărilor naturale, a împăduririlor”, care a avut loc recent la Chișinău, arată că, în calitate de combustibil, în gospodăriile casnice din Republica Moldova se utilizează cel mai mult gazul (inclusiv din butelii) și lemnul de foc, cu mult mai mult decât orice alte resurse energetice.

Circa 85% din populația țării utilizează pentru prepararea hranei gazul, 38% – lemnul de foc, iar 21,5% folosesc resturile vegetale (floarea soarelui, porumb etc.) pe post de combustibil. La încălzirea locuințelor, cel mai des se utilizează lemnul de foc – 72%, după care urmează cărbunele – 31%, și gazul – 26%. Pentru încălzirea apei, circa 52% din populația țării folosește lemnul, 49% – gazul, și 19,7% – resturile vegetale. Fiecare a zecea gospodărie – 11% din gospodării – folosește cărbunele, iar 14% – electricitatea.