Cea mai nouă evaluare arată că natura Europei se află într-un declin puternic, care continuă să se agraveze
Activitățile agricole și silvicole nesustenabile, expansiunea urbană și poluarea sunt principalele presiuni care au cauzat declinul drastic al biodiversității Europei, amenințând supraviețuirea a mii de habitate și specii de animale. Mai mult, directivele Uniunii Europene (UE) în materie de protejare a naturii și alte legi referitoare la mediu nu au fost încă implementate pe deplin de statele membre. Majoritatea habitatelor și a speciilor protejate nu sunt într-o stare bună de conservare, fiind necesare mult mai multe eforturi pentru redresarea situației, se arată în raportul „Starea naturii în UE” al Agenției Europene de Mediu (AEM), publicat la mijlocul lunii octombrie.
„Evaluarea noastră arată că, pentru a proteja sănătatea și reziliența naturii din Europa, precum și bunăstarea oamenilor, sunt necesare schimbări fundamentale în modul în care ne producem și consumăm alimentele, gestionăm și utilizăm pădurile și construim orașele. Aceste eforturi trebuie corelate cu o mai bună implementare și respectare a politicilor de conservare, cu accent pe refacerea naturii, precum și cu politici climatice din ce în ce mai ambițioase, în special în sectorul transporturilor și al energiei”, Hans Bruyninckx, Director executiv al AEM
Majoritatea speciilor protejate din UE, cum ar fi șoimul dunărean și lostrița, precum și habitatele protejate din întreaga Europă, de la pajiști la dune, se confruntă cu un viitor nesigur dacă nu se iau măsuri urgente pentru redresarea situației, conform raportului AEM “State of nature in the EU — Results from reporting under the nature directives 2013-2018 ”. Raportul AEM este publicat în același timp cu raportul Comisiei Europene referitor la starea naturii și prezintă informații despre progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor legislației UE privind natura.
Raportul AEM relevă evoluții pozitive în ceea ce privește eforturile de conservare. În ultimii 6 ani au crescut atât numărul, cât și suprafața ariilor protejate în cadrul rețelei Natura 2000, iar UE și-a atins țintele globale, protejând aproximativ 18 % din suprafața terestră și aproape 10 % din suprafața sa maritimă.
„Această Evaluare a stării naturii este cel mai cuprinzător bilanț al sănătății naturii realizat vreodată în UE”, Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit.
Progresul general nu este însă suficient pentru a atinge obiectivele Strategiei UE în domeniul Biodiversității pentru 2020. Majoritatea habitatelor și a speciilor protejate au o stare de conservare inadecvată sau proastă, iar multe dintre ele continuă să se degradeze, conform evaluării AEM. Dintre cele trei categorii principale studiate, habitatele și păsările au rămas cu mult în urma țintelor stabilite, pe când în cazul celorlalte specii obiectivul a fost aproape atins.
Comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius a afirmat: „Această Evaluare a stării naturii este cel mai cuprinzător bilanț al sănătății naturii realizat vreodată în UE. Se observă foarte clar că în continuare ne pierdem sistemul vital de susținere a vieții. Până la 81 % din habitatele de la nivelul UE sunt într-o stare precară, cel mai înalt nivel de degradare avându-l habitatele de tip turbărie, pajiște și dună. Trebuie să ne respectăm urgent angajamentele asumate prin noua Strategie a UE în domeniul Biodiversității, pentru a contracara acest declin, în beneficiul naturii, al oamenilor, al climei și al economiei”.
„Evaluarea noastră arată că, pentru protejarea sănătății și a rezilienței naturii din Europa, precum și a bunăstării oamenilor, sunt necesare schimbări fundamentale în modul în care ne producem și consumăm hrana, gestionăm și utilizăm pădurile și construim orașele. Aceste eforturi trebuie corelate cu o mai bună implementare și respectare a politicilor de conservare, cu accent pe refacerea naturii, precum și cu politici climatice din ce în ce mai ambițioase, în special în sectorul transporturilor și al energiei”, precizează Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM.
Principalele amenințări la adresa naturii
Raportul AEM arată că principalele presiuni raportate asupra habitatelor și speciilor sunt agricultura intensivă, expansiunea urbană și activitățile silvicole nesustenabile. Poluarea aerului, a apei și a solului afectează de asemenea habitatele, la fel ca supraexploatarea continuă a animalelor prin recoltare ilegală și prin activități nesustenabile de vânătoare și pescuit.
Aceste amenințări sunt agravate de modificarea râurilor și a lacurilor, de exemplu prin îndiguire și captarea apei, de speciile străine invazive și de schimbările climatice. Abandonarea terenurilor agricole contribuie la declinul constant al habitatelor seminaturale, cum ar fi pajiștile, și al speciilor care trăiesc în ele, cum sunt fluturii și păsările de câmp.
Perspective
Raportul indică unele evoluții pozitive, în mare parte la scară națională sau regională. O serie de specii și de habitate au înregistrat îmbunătățiri, cum ar fi broasca roșie de pădure în Suedia, lagunele de coastă în Franța și zăganul la nivelul întregii UE. Rețeaua Natura 2000 prezintă efecte pozitive pentru numeroase specii și habitate. De exemplu, habitatele de coastă și de dună, care sunt cuprinse într-o mai mare măsură în rețeaua Natura 2000, au o stare de conservare mai bună decât habitatele care sunt cuprinse mai puțin sau marginal în această rețea.
Există speranță și la nivelul politicilor, datorită noii Strategii a UE în domeniul Biodiversității pentru 2030 și Strategiei „De la fermă la consumator”, ambele fiind elemente de bază ale Pactului verde european. Strategia în domeniul biodiversității are ca scop consolidarea și extinderea rețelei de arii protejate, instituirea unui plan de refacere și asigurarea unor ecosisteme sănătoase, reziliente în fața schimbărilor climatice, bogate în biodiversitate și care oferă întreaga paletă de servicii esențiale pentru prosperitatea și bunăstarea cetățenilor.
Pe lângă aceste politici noi, pentru îndeplinirea obiectivelor sunt necesare eforturi suplimentare de îmbunătățire a capacităților de monitorizare în statele membre. În prezent există încă o mare lipsă de date, în special referitoare la speciile și habitatele marine. De asemenea, sunt necesare mai multe date pentru o evaluare completă a rolului rețelei Natura 2000. Nu în ultimul rând, procesul de punere în aplicare a legislației UE trebuie îmbunătățit semnificativ.