Catastrofă ecologică în Rezervaţia „Prutul de Jos”

La sfârşitul lunii februarie, deputatul liberal-reformator Ana Guţu a publicat pe siteul său, www.anagutu.net, un comunicat prin care îşi anunţă o iniţiativă legislative menită să pună punct definitive catastrofei ecologice generată în Rezervaţia „Prutul de Jos” de lăcomia unor agenţi economici care au beneficiat şi de complicitatea unor factori de decizie. Revista „Natura” sprijină iniţiativa deputatului şi aduce în atenţia publicului evoluţia acestui caz scandalos.

La şedinţa Parlamentului din 21 februarie a fost examinată o iniţiativă legislativă a deputatului Ana Guţu, prin care se propune amendarea Legii Nr. 1538 privind fondul ariilor protejate de stat. Concret, se intenţionează reformularea art. 26 punctul b, în sensul interzicerii complete a explorării şi extragerii resurselor naturale în aceste zone protejate de stat.

Iniţiativa a fost generată de catastrofa ecologică creată în Rezervaţia „Prutul de Jos” de către agenţii economici implicaţi în extracţia ţiţeiului. Începând cu anul 1997, o companie americană a început extragerea ţiţeiului pe terenurile satului Văleni, judeţul Cahul. În 2007, americanii au reziliat contractul de concesionare cu statul, iar compania Valiexchimp a primit, tot prin concesiune, dreptul de a fora în acel loc, printr-o Hotărâre a Guvernului de atunci.

Astfel, pe parcursul anilor, agenţii economici au transformat zona Rezervaţiei de stat „Prutul de Jos” într-un spaţiu sinistru. Vegetaţia şi, în primul rând, arborii au avut de suferit şi nici nu au mai fost replantaţi. Specii de păsări şi alte vietăţi au dispărut. Toate acestea au determint degradarea întregului ecosistem din regiune. Primăria satului Văleni nu a primit decât prin judecatăo sumă infimă de 150 mii lei, ca o compensare, oricum insuficientă, pentru exploatarea terenurilor satului Văleni.

Tot în bătaie de joc şi cu întârziere se face şi plata muncitorilor angajaţi în efectuarea lucrărilor de exploatare, care muncesc în condiţii insalubre. Pentru a avea tabloul complet al lăcomiei „investitorilor” de ocazie, e suficient să comparăm câteva date financiare. Astfel, în timp ce masa salarială necesară pentru a fi plătiţi muncitorii angajaţi atinge cifra de 100 000 lei, agentul economic vizat extrage zilnic ţiţei în valoare de 300 000 lei, ducându-l la prelucrare în zona economică liberă de la Comrat şi Ceadâr-Lunga şi exportând ulterior în Bulgaria uleiurile lubrifiante obţinute. Este un traseu de eludare a obligaţiilor fiscale, astfel încât statul nu primeşte nici un ban în bugetul public din această activitate economică.

Mai grav este că dezastrul a fost săvârşit deşi Comisia Mediu şi schimbări climatice a dat aviz negativ cu unanimitate de voturi. Nici Guvernul nu a acordat vreun aviz, ci doar a delegat o comisie la faţa locului pentru documentare. Rezultatele inspecţiei nu au fost luate în considerare de agentul economic Valiexchimp. În prezent, proiectul a fost amânat pentru următoarea şedinţă bisăptămânală.

Deputata Ana Guţu semnalează în comunicatul său şi un aspect pe care îl numeşte ca fiind curios: Legea 1538 a fost modificată în 2003 la iniţiativa actualului preşedinte demisionar al Academiei de Știinţe a Moldovei, Gheorghe Duca, cu formare profesională în protecţia mediului şi ecologist declarat.

Catastrofa ecologică din Rezervaţia naturală „Prutul de Jos” este amplificată şi de consecinţele dezastruoase ale construirii tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti, care a contribuit la degradarea solurilor, la despădurirea zonei şi la dispariţia a zeci de specii de faună şi floră. „Republica Moldova este prea mică pentru a fi distrusă într-un mod atât de barbar de decidenţii politici din toate timpurile, oricare ar fi culoarea lor politică”, conchide în finalul comunicatului deputatul Ana Guţu.

Sursa: revista NATURA, martie 2014