Binele care face mai mult rău. De ce nu trebuie să adăpostim animale sălbatice?

De la începutul anului curent, inspectorii de mediu au descoperit șapte cazuri în care mai multe animale sălbatice au fost ținute în captivitate. Deși atunci când le aduc acasă oamenii sunt mânați doar de intenții nobile, de a îngriji un animal bolnav sau flămând, acest bine de multe ori se dovedește că e mai mult rău. Până acum, oamenii au ținut în captivitate șase căpriori și două vulpi. 

Multe persoane nu-și dau seama care este pericolul la care se expun animalele îngrijite, atunci când sunt eliberate în mediul lor natural, ne spune Ion Botnariuc, șef-adjunct al Direcției control resurse cinegetice și piscicole din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

În cazul în care depistează, de exemplu, un căprior rănit, accidentat, oamenii nu trebuie să îl țină la domiciliu, ci trebuie să sesizeze Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Pericol și pentru oameni, și pentru animale

Toate animalele sălbatice sunt transportatoare de anumite boli. Fiecare vietate are un instinct al său, de autoapărare, astfel că poate deveni și agresivă. Cel mai rău este că animalele adăpostite în gospodăriile oamenilor se obișnuiesc cu persoana care le întreține și, chiar dacă le eliberăm în mediul lor natural, ele nu se mai pot adapta, pot deveni o pradă ușoară pentru alți răpitori sau chiar și pentru oamenii cu intenții rele.

Pedepse pentru că am decis să domesticim animale sălbatice

Cei care iau acasă animale sălbatice, care nu sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova sau în convenții internaționale, se vor alege cu o amendă de 1500 de lei, iar animalul va fi luat de autorități. Dacă animalul pe care l-am adăpostit este inclus în Cartea Roșie sau în convenții internaționale – amenda este de până la 10 mii de lei.

Caz ieșit din comun. Leul care a rămas în gospodărie

De obicei, atunci când inspectorii de mediu găsesc animale ținute în captivitate, acestea sunt plasate ulterior fie în grădina zoologică, fie la persoane care au acte în regulă ca deținători de animale sălbatice. Colecții de animale există la ora actuală la Restaurantul-muzeu „Safari”, Orhei, dar și la Ruseștii Noi, raionul Ialoveni. Agenția de Mediu este instituția care eliberează acte permisive pentru ca o persoană să poată fi numită deținător de animale.

Sunt însă rare cazurile în care animalele sălbatice rămân la stăpânii care i-au domesticit și aceștia nu au acte în regulă. Un caz de acest fel a avut loc în ianuarie, când un pui de leu a fost adăpostit într-o gospodărie din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă.

„Leul stătea în condiții umane, probabil, nici unii oameni nu trăiesc în așa condiții bune. Persoana care a ținut leul în captivitate cheltuia zilnic 1200-1500 de lei pentru a hrăni animalul. Dar omul respectiv nu avea acte de proveniență a leului. Deși declara că l-a adus din Ucraina, nu a putut dovedi acest lucru prin acte. Nicio grădină zoologică și nicio persoană care deține colecții de animale sălbatice nu a putut să preia leul la întreținere, pentru că este un animal periculos, care necesită investiții serioase”, subliniază Ion Botnariuc.

Leul a rămas la persoana care a adăpostit-o, iar în prezent acest bărbat este înregistrat că deține o colecție de animale sălbatice. El a mai adus în gospodărie încă un leu și o panteră. Potrivit lui Ion Botnariuc, aceste vietăți au chiar condiții mai bune decât la grădina zoologică – spațiul în care trăiesc are podea caldă și este dotat cu apă caldă și duș.

Vulpea dormea împreună cu copilul

Un alt caz ieșit din comun este al celor două vulpi ținute în captivitate într-o gospodărie de pe strada Drumul Viilor din capitală.

Vulpile sunt cei mai mari transportatori de rabie, astfel că atunci când încercăm să domesticim aceste animale, evident ne expunem pericolului de a ne îmbolnăvi. Vulpea este un animal destul de agresiv, iar din moment ce se îmbolnăvește de rabie, devine și mai agresivă. Rabia poate fi ușor transmisă de la vulpi la om printr-o zgârietură sau printr-o înțepătură.

„Cazul este unul ieșit din comun – vulpea dormea împreună cu un copil în vârstă de trei ani, în același pat. Animalul, chiar și din joacă, putea să atace copilul. Sau dacă percepea orice acțiune din partea oamenilor asupra sa drept una agresivă, putea să atace”, menționează Ion Botnariuc despre cazul semnalat în luna mai.

Nu hrănim nici păsările sălbatice

Nu este bine să hrănim nici lebedele, rațele sau gâștele sălbatice, pe care astfel le și domesticim. Silvia Ursul, ornitolog, precizează pentru ecopresa.md că hrănirea animalelor sălbatice nu este o idee bună, din motiv că ele, prin sălbăticia lor, prin modul lor de viață, trebuie să își găsească hrana singure. Dacă le hrănim tot timpul, păsările sălbatice riscă să se obișnuiască cu ajutorul pe care îl primește de la oameni. Ajung vulnerabile și pot fi chiar prinse de răufăcători.

Ornitologii, în unele perioade, recomandă hrănirea păsărilor, dar în situații specifice, critice, și doar în orașe, unde flora nu este atât de bogată. „De exemplu, în perioada iernii, când totul este acoperit de zăpadă și un animal sălbatic nu are cum să-și găsească de mâncare. Apa este înghețată, iar lebedele, rațele, gâștele sălbatice nu reușesc să-și găsească mâncare în apă. Anume atunci pot fi hrănite păsările de pe lac, din parcuri. Dar nu trebuie hrănite păsările sălbatice care se află în păduri, în munți, în iazuri sau în mare. Acolo prezența umană este mai redusă. Animalele chiar trebuie să se descurce singure. Ele trebuie lăsate în pace”.

Nu hrănim păsările sălbatice cu orice fel de alimente. În cazul lebedelor, sunt binevenite frunzele de varză, salată, fâșiile de morcovi – alimente care le amintesc de părțile subacvatice ale plantelor. În niciun caz nu se permite pâine, biscuiți sau alte produse de patiserie.  Nici grâu sau porumb nu le putem da, pentru că acestor păsări le vine greu să ciugulească.