„Agricultura ne aduce în fiecare zi surprize, prin urmare orice pas trebuie să fie strategic și chibzuit”

Fondat în 1999, acest SRL prelucrează acum în jur de 1100 ha de teren. Domnul Tcaci spune că echipa pe care o are îi garantează succesul. „Am alături de mine pe domnul inginer, doamnele contabile, specialistul agronom, ca să nu mai vorbesc de muncitorii de la „firul grâului”. 45 de oameni muncesc neîntrerupt, iar în perioada secerișului și a strângerii recoltei, mai vin vreo 30 de oameni.

Pe terenurile pe care le lucrează an de an, echipa agricultorului Tcaci cultivă grăunțoase (30%), floarea soarelui (17%), sfeclă (10%), soia (15%) și porumb (10%). Agricultorul este mândru de livada sa de meri, plantată din 2010. Livada se învecinează cu un câmp uriaș de orz, des, înalt, mătăsos, de un plăcut verde-crud. Câmpul a fost prelucrat folosind tehnologia No-till: o semănătoare procurată în 2013 și achitată parțial din linia de granturi post-investiționale „Managementul durabil al terenurilor” din cadrul Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova – MAC-P.

De prin 2007 domnul Tcaci a început să exploreze această metodă nouă de No-till. Efectele acestei practici s-au văzut cu ochiul liber: cheltuielile de combustibil s-au redus, structura solului s-a schimbat. Analizele de sol amănunțite pe care le-au făcut, hărțile și asolamentele pe care le-au efectuat au demonstrat că metoda are multe beneficii pentru pământurile sărăcăcioase din regiune, caracterizate de suprafețe lutoase și de grad scăzut de umiditate generat de prelucrarea anterioară cu plugul, în anii secetoși. Cu semănătoarea No-till cumpărată prelucrează astăzi 300 hectare de grâu și 50 hectare de orz.

Convins de beneficiile economice și ecologice pe care le aduce această practică, domnul Tcaci mărturisește simplu: „Dacă nu aveam minimul de umezeală acumulat din iarnă, datorat prelucrării cu No-till, acum era catastrofă: se usca orzul pe hectare întregi, mai ales în condițiile în care până acum n-a plouat”. Totuși, el sfătuiește abordarea unei tactici menite să combine agricultura conservativă cu cea tradițională: odată la 3-4 ani solul oricum trebuie prelucrat, trebuie întoarsă brazda. În general, munca în acest domeniu trebuie să fie caracterizată în primul rând de atitudine serioasă și responsabilitate. „Agricultura ne aduce în fiecare zi surprize, prin urmare orice pas pe care-l faci trebuie să fie strategic. Doar acesta este succesul reușitei în competitivitatea agricolă”.

Întrebat de planurile de viitor, agricultorului nu-i ajung degetele de la mână pentru a enumera toate câte le-a plănuit: procurarea utilajelor pentru irigarea livezii de meri și a loturilor de sfeclă de zahăr, crearea unor depozite pentru stocarea recoltei, procurarea unui frigider de păstrare a fructelor și a unui complex de tehnică agricolă (mașină de curățit și de uscat).

Domnul Tcaci nu uită să investească în comunitatea din care face parte: recent a înființat și o școală de fermieri pentru care a procurat din alte fonduri o semănătoare universală și un scarificator de adâncimi mici, și laolaltă cu semănătoarea No-till achiziționată în 2013, învață alți fermieri cum să-și prelucreze pământurile. La fel, financiar pentru a rezolva problemele școlii și grădiniței din sat, pentru a renova centrul de sănătate și drumurile din localitate.

***

Granturile post-investiționale „Managementul durabil al terenurilor”, oferite în cadrul proiectului MAC-P, sunt destinate producătorilor care aplică practici agricole prietenoase  mediului. Linia de granturi este deschisă în cadrul proiectului MAC-P (Agricultura Competitivă în Moldova), finanțat din fondurile Băncii Mondiale, Guvernului Suediei, Facilităţii Globale de Mediu și Guvernului Republicii Moldova. Mai multe detalii pe paginile www.aipa.gov.md, www.capmu.md