A săpa sau a nu săpa? Aceasta este întrebarea

Suntem deprinși că o grădină îngrijită este doar una săpată în lung și-n lat, fără niciun fir de iarbă sau buruiană în plus. Cu toate acestea, experții în agricultură ne recomandă să ne schimbăm obiceiurile, pentru o roadă mai bogată și un sol mai fertil.

De ce să nu sap în grădină?

În pământ se află multe vietăți și bacterii care sunt omorâte prin săpat,  fie din cauza traumelor mecanice, fie din cauza faptului că sunt expuse la un mediu în care nu pot supraviețui.

De la agricultorul Ion Cazacu, expert în permacultură și agricultură ecologică, aflăm că „atunci când prelucrăm solul mai adânc de 5 cm, sunt ucise multe râme, pe când o râmă trăiește la fel de mult cât o pisică și produce în fiecare zi o cantitate de biohumus egală cu greutatea ei”.

Potrivit lui, arătura este haotică și, ca urmare, unele semințe nimeresc prea adânc și nu mai răsar. Pe când atunci când doar afânăm solul, semințele sunt repartizate egal, ceea ce ne garantează un rezultat mai previzibil decât în cazul aratului și săpatului.

Ce facem în schimb?

Prima frică cu care ne putem ciocni atunci când vrem să trecem de la săpat la metode din permacultură este faptul că pământul va împietri și nu va mai fi fertil. Aceasta este o impresie greșită.

Agricultoarea Vera Druță spune că primul pas pe care trebuie să-l facem este să împărțim grădina în vetre și cărări. Pe cărări călcăm, pe vetre – nu. De asemenea, ea folosește mulcirea (un strat de paie repartizat uniform pe pământ) pentru a îmbogăți solul și a-i menține umiditatea – așa se reduce și cantitatea de apă necesară pentru a întreține grădina.

„Chiar dacă în vatră pământul este tare, îl putem afâna cu furca, fără să-l întoarcem. Iar pentru ca solul să nu împietrească este foarte important să folosim siderate și mulcirea”, precizează Vera Druță.

Ce este mulcirea și cu ce ajută solul?

Mulcirea este o practică folosită de multe persoane interesate de aspectele permaculturii. Aceasta constă din acoperirea pământului cu un strat de materie organică, cum ar fi frunzele, paiele ș. a., cu scopul de a păstra umiditatea în sol.

Doina Levițchi, fondatoarea AO Green Future, spune că deja de 4 ani nu mai sapă în grădină, după ce s-a documentat pe acest subiect citind mai multe articole despre permacultură.

„Nu am avut nevoie de mult timp să iau această decizie. Noi nu săpăm, dar în schimb mulcim pământul cu un strat gros de mulci. Când am nevoie să plantez ceva, dau la o parte mulcii și prelucrez vreo 3 cm. Asta este suficient. Așa economisesc timpul când e secetă, deoarece grădina trebuie udată mai rar”, explică Doina.

Sideratele afânează solul în locul nostru?

Sideratele sunt încă o metodă de a îmbogăți și a afâna solul. De regulă, le plantăm vara târziu sau toamna. În acest scop putem folosi: muștar, orz, mazăre, ovăz sau secară. Înainte de înflorire, plantele sunt tăiate și partea verde este lăsată pe pământ în calitate de mulci.

Ion Cazacu afirmă că orice rădăcină rămasă în sol, după ce putrezește, formează așa-numitele „canale în sol”. Prin aceste canale, umiditatea se ridică la suprafața solului.

Conform unui articol publicat de Societatea Regală de Horticultură (RHS), săpatul dăunează structurii solului prin distrugerea căilor naturale de drenaj create de viermi, prin perturbarea rețelelor fungice și prin eliberarea carbonului blocat în sol. Cultivarea solului prin grădinăritul fără săpat conservă și îmbunătățește structura solului, calitatea generală a acestuia.