Perdelele forestiere: centura verde care poate proteja solul și recoltele noastre

Un centimetru de sol fertil se formează în aproximativ 60–70 de ani, dar poate fi pierdut în doar câțiva ani de pe terenurile puternic erodate. În Republica Moldova, sute de mii de hectare de teren sunt deja afectate de eroziune, iar schimbările climatice aduc mai frecvent secete, vânturi puternice și ploi torențiale.

Una dintre măsurile care poate proteja terenurile agricole sunt perdelele forestiere de protecție – fâșii de arbori care reduc viteza vântului, limitează eroziunea, ajută la păstrarea umidității și favorizează acumularea zăpezii. Explicăm în continuare cât de vulnerabile sunt solurile Republicii Moldova, cât de multe perdele avem și ce măsuri întreprinde statul în acest sens. 

Situația actuală a solurilor agricole din Republica Moldova

Contactat de Ecopresa, Alexandru Galupa, specialist în soluri din cadrul Institutului de Cercetări și Amenăjări Silvice (ICAS) spune că țara noastră are un potențial natural ridicat al solurilor, însă exploatarea agricolă intensă pune presiune asupra capacității lor de regenerare.

„Cernoziomurile ocupă aproximativ 2,4 milioane ha, adică peste 70% din teritoriul țării. Estimările publicate în literatura pedologică indică faptul că peste un milion de hectare de cernoziomuri sunt afectate de eroziune în diferite grade, ceea ce ar reprezenta în jur de 40% sau chiar mai mult din suprafața acestora.”

Un centimetru de sol se formează în 60-70 de ani 

Una dintre cele mai importante întrebări pentru a înțelege gravitatea problemei este cât timp îi trebuie naturii pentru a forma solul pe care agricultura îl folosește într-un singur sezon. Potrivit lui Alexandru Galupa, referindu-se la estimările bazate pe cercetările lui I. Krupenikov și A. Ursu, în condițiile Republicii Moldova, formarea naturală a unui centimetru de sol poate dura aproximativ 60–70 de ani.

În același timp, pe terenurile puternic erodate, formarea unui centimetru de sol se poate produce în sute de ani.

„Atunci când este vorba despre refacerea unui strat fertil pierdut prin eroziune, literatura agronomică utilizează și intervale mai mari, de ordinul a 100–300 de ani, deoarece refacerea proprietăților structurale, chimice și biologice ale orizontului fertil este un proces mult mai complex decât simpla acumulare de material mineral.

Pe terenurile intens erodate, un centimetru de sol poate fi pierdut într-un interval de numai câțiva ani. Din această perspectivă, solul este o resursă practic neregenerabilă la scara unei generații umane, iar prevenirea pierderii sale este incomparabil mai eficientă decât încercarea de refacere ulterioară.

Această realitate justifică integrarea protecției solului în agricultură, silvicultură, construcții, infrastructură, urbanism, amenajarea teritoriului și gospodărirea apelor. Solul nu este doar un suport fizic; el stochează apă și carbon, susține biodiversitatea, filtrează apa, reglează scurgerile și menține fertilitatea ecosistemelor.”

Unde sunt cele mai vulnerabile soluri în Republica Moldova

Vulnerabilitatea solurilor diferă de la o regiune la alta, în funcție de climă, relief, rocă parentală, vegetație și tipul de sol. Alexandru Galupa explică faptul că, din punct de vedere pedogeografic, Republica Moldova poate fi împărțită în trei mari zone: Silvostepa de Nord, Pădurile Codrilor și Stepa Câmpiei de Sud, făcând referire la cercetările efectuate de academicianul Andrei Ursu.

• În Silvostepa de Nord, unde sunt răspândite solurile cenușii și cernoziomurile argiloiluviale, levigate și tipice, prioritățile sunt menținerea conținutului de humus, prevenirea compactării și controlul eroziunii pe terenurile în pantă.
• În Zona Pădurilor Codrilor, relieful puternic fragmentat și pantele accentuate determină o susceptibilitate ridicată la eroziune hidrică, ravenație și alunecări de teren; aici, modul de folosință trebuie corelat mult mai riguros cu panta, expoziția, tipul de sol și stabilitatea geomorfologică.
• În Stepa Câmpiei de Sud, deficitul de umiditate, secetele, vânturile uscate, eroziunea eoliană, aridizarea și, local, riscurile de salinizare impun un alt set de măsuri.

Ce fac, de fapt, perdelele forestiere? 

Pe scurt, perdelele forestiere reduc viteza vântului. Pe lângă protecția împotriva eroziunii eoliene, efectul perdelelor se extinde asupra regimului de apă și a microclimatului terenurilor agricole.

„Efectul lor principal constă în reducerea vitezei vântului și, implicit, a capacității acestuia de a desprinde și transporta particulele fine ale solului. Sunt conservate astfel tocmai fracțiunile cele mai bogate în materie organică și elemente nutritive. În același timp, perdelele favorizează acumularea zăpezii, reduc evaporarea, contribuie la menținerea umidității și atenuează amplitudinile microclimatice”, enumeră Alexandru Galupa.

Citește și: Cum dispare solul Republicii Moldova. Vântul puternic scoate la suprafață o problemă nerezolvată

Perdelele forestiere pot proteja suprafețe agricole mult mai mari decât suprafața lor 

Datele prezentate de Galupa arată și raportul dintre suprafața ocupată de perdele și terenurile agricole protejate. Într-un proiect de reabilitare din Republica Moldova, aproximativ 3.157 de hectare de perdele forestiere au contribuit la protejarea a aproape 91.000 de hectare de teren agricol.

„Raportul este de aproximativ 29 ha de teren protejat pentru fiecare hectar de perdea. O proporție comparabilă rezultă și din datele Agenției „Moldsilva” pentru anul 2014, când reabilitarea a 898,43 ha de perdele a fost asociată cu protecția a circa 27.000 ha de terenuri agricole.

Evaluările utilizate în proiectele pentru Republica Moldova indică, de asemenea, că productivitatea culturilor de pe terenurile protejate poate fi, în medie, cu aproximativ 15% mai mare decât pe terenurile neprotejate, prin efectul combinat al reducerii deflației (procesul de eroziune a solului provocat de vânt), diminuării evapotranspirației (procesul prin care apa ajunge din sol și de pe sol în atmosferă și prin transpirația plantelor), reținerii zăpezii și ameliorării regimului de umiditate”, explică cercetătorul.

Avem doar 1,2% de perdele forestiere din suprafața terenurilor agricole. Ne trebuie aproximativ 4%

În evidențele cadastrale, menționează Alexandru Galupa că sunt indicate aproximativ 30.000 de hectare de perdele forestiere, adică în jur de 1,2% din suprafața terenurilor agricole. Galupa estimează necesarul funcțional la aproximativ 4%, iar aproximativ un sfert dintre perdelele existente sunt considerate degradate.

„Ca ordin de mărime, atingerea unei ponderi de 4% ar presupune un sistem de aproximativ 100.000 ha, ceea ce indică necesitatea concomitentă a reabilitării rețelei existente și a extinderii acesteia.

Eficiența nu depinde însă numai de suprafața plantată. Orientarea față de vânturile dominante, înălțimea, lățimea, permeabilitatea, compoziția speciilor, distanța dintre perdele și starea lor silviculturală determină efectul real asupra câmpului agricol. Perdelele trebuie proiectate ca rețele funcționale la nivel de exploatație și peisaj, iar acolo unde eroziunea de suprafață evoluează spre scurgere concentrată trebuie corelate cu lucrări de regularizare a torenților și stabilizare a ravenelor.”

Ce și-a propus statul și cât s-a realizat până acum?

Problema degradării solurilor și a vulnerabilității terenurilor agricole este cunoscută la nivel de stat. Chiar datele din Programul Național de Extindereși Reabilitare a Pădurilor pentru perioada 2023–2032 arată că degradarea resurselor funciare reprezintă o problemă ecologică majoră și că bonitatea terenurilor agricole este în scădere. Potrivit documentului, aproximativ 80% din suprafața fondului agricol al Republicii Moldova este amplasată pe pante, ceea ce favorizează eroziunea, în special în condițiile ploilor torențiale și ale lipsei măsurilor antierozionale.

Conform datelor din program, solurile erodate ocupă aproximativ 877,6 mii de hectare, iar suprafața acestora a crescut cu circa 283,4 mii de hectare în ultimii 40 de ani, adică, în medie, cu aproximativ 7.086 de hectare anual. De pe terenurile agricole se pierd anual circa 26 de milioane de tone de sol fertil, iar prejudiciile economice provocate de degradarea solurilor sunt estimate la aproximativ 3,1 miliarde de lei pe an.

Problema este mai accentuată în anumite regiuni ale țării. Cele mai ridicate niveluri de erodare a terenurilor agricole au fost înregistrate în raioanele Călărași – 57,6%, Ungheni – 46,3%, Cahul – 42,5% și Hîncești – 42,1%, potrivit aceluiași document.

Programul leagă această vulnerabilitate și de fenomenele meteorologice extreme: secete, vânturi puternice, furtuni de praf și de sol fertil, înghețuri și inundații. Frecvența secetelor este estimată la 1–2 evenimente în zece ani în nord, 2–3 în centru și 5–6 în sud.

În acest context, perdelele forestiere au fost incluse printre măsurile prevăzute de autorități. Planul de acțiuni pentru implementarea Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor (PNERP) pentru perioada 2023–2027 prevede crearea perdelelor forestiere de protecție și împădurirea fâșiilor riverane pe o suprafață totală de 12.080 de hectare. Ținta este împărțită pe ani: 1.500 ha în 2023 și câte 2.645 ha în fiecare dintre anii 2024–2027.

În răspunsul transmis la solicitarea de informație, Agenția „Moldsilva” raportează că, în cadrul (PNERP), entitățile silvice din subordine au creat sau reabilitat până la sfârșitul anului 2025 aproximativ 756 de hectare de perdele forestiere: 142 ha în 2023, 189 ha în 2024 și 425 ha în 2025.

Dacă aceste cifre sunt puse față în față cu ținta din Planul de acțiuni, diferența este semnificativă. Pentru primii trei ani ai planului, ținta cumulată era de 6.790 ha, în timp ce Moldsilva raportează 756 ha create sau reabilitate – doar 11% din suprafața planificată pentru această perioadă.

Totuși, cifra de 12.080 ha până în anul 2027 din Planul de acțiuni se referă la general la crearea perdelelor forestiere de protecție și împădurirea fâșiilor riverane, în timp ce cifra comunicată de Moldsilva se referă explicit la crearea/reabilitarea perdelelor forestiere de protecție realizată de entitățile sale silvice. Prin urmare, ar fi nevoie ca autoritățile să completeze aceste date, iar pentru o monitorizare corecta, datele să fie disponibile centralizat.

La finalul programului de împădurire, autoritățile își propun să creeze sau să reabiliteze 10.000 de perdele forestiere de protecție a câmpurilor agricole, care să protejeze aproximativ 350.000 de hectare de teren agricol.

Subvenții pentru fermierii care plantează perdele forestiere 

Pentru a afla ce măsuri sunt prevăzute la nivel de politici publice pentru protecția solurilor și extinderea fâșiilor forestiere, am solicitat un punct de vedere și de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Potrivit ministerului, în anul 2026 au fost recepționate sesizări de la cinci agenți economici privind pierderi ale culturilor agricole provocate de fenomene meteorologice extreme. În urma acestor și a altor proceduri de evaluare, au fost întocmite 300 de acte de constatare.

Cele mai multe acte vizează culturile de prun (57), floarea-soarelui (39), măr (39) și cireș (33), iar din perspectiva suprafețelor afectate, cele mai mari valori au fost înregistrate la rapiță ( 2.488 ha), floarea-soarelui (1.259 ha), prun (435 ha), porumb (417 ha) și măr (212 ha).

„Conform prevederilor art. 64-71 din Codul funciar nr. 22/2026, deținătorii de terenuri cu destinație agricolă au obligația de a efectua măsuri de protecție și ameliorare a solului”, precizează Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Instituția mai menționează că, prin intervenția DR-06 „Investiții în creșterea rezilienței la schimbările climatice, managementul durabil al resurselor naturale, inclusiv în achiziția și modernizarea sistemelor de irigații” din cadrul Programului Strategic al Politicii Agricole 2026-2030 (aprobat prin H.G. nr. 288/2026), sunt prevăzute subvenții în avans pentru deținătorii de terenuri agricole care creează fâșii forestiere de protecție a câmpurilor. Pentru perioada 2026-2030 sunt planificate 11,5 milioane de lei, cu o țintă de 26 de proiecte de îmbunătățiri funciare, pe o suprafață de cel puțin 625 ha.

Perdelele forestiere devin și mai importante în contextul schimbărilor climatice

În condițiile în care secetele, vânturile uscate, temperaturile extreme și ploile torențiale devin mai frecvente, rolul perdelelor forestiere nu se mai limitează la protecția împotriva eroziunii eoliene. Alexandru Galupa, expert din cadrul ICAS, spune că acestea trebuie privite ca parte a infrastructurii ecologice a terenurilor agricole.

„În contextul climatic actual, rolul perdelelor forestiere depășește funcția clasică antierozională. Ele trebuie tratate ca elemente ale infrastructurii ecologice agricole, capabile să reducă vulnerabilitatea terenurilor la secetă, vânturi uscate, temperaturi extreme și distribuția tot mai neregulată a precipitațiilor. Prin influența asupra microclimatului și regimului apei, perdelele sporesc reziliența agroecosistemelor și contribuie la stabilitatea producției.”

Dar Galupa accentuează: extinderea vegetației forestiere trebuie făcută în funcție de caracteristicile ecologice și pedologice ale terenului.

„Prioritare sunt terenurile degradate, versanții erodați, ravenele, terenurile afectate de alunecări, suprafețele expuse eroziunii eoliene sau hidrice și terenurile cu capacitate agricolă redusă. Pajiștile naturale, habitatele stepice și zonele umede cu valoare ecologică proprie nu trebuie transformate automat în plantații forestiere.”

Ce recomandă Alexandru Galupa pentru politicile de împădurire

Expertul din cadrul ICAS consideră că Republica Moldova ar trebui să acorde o atenție mai mare perdelelor forestiere în programele de împădurire, tocmai pentru că acestea ocupă suprafețe relativ mici, dar pot influența suprafețe agricole mult mai mari.

„O direcție strategică pentru Republica Moldova ar fi orientarea mai accentuată a programelor de împădurire spre reabilitarea și extinderea perdelelor forestiere de protecție, deoarece acestea ocupă suprafețe relativ mici, dar influențează suprafețe agricole mult mai extinse. Implementarea necesită delimitare cadastrală clară, regim juridic funcțional, finanțare pentru instalare și întreținere, precum și coordonare între autoritățile responsabile de agricultură, silvicultură, mediu, cadastru, administrațiile publice locale și deținătorii de terenuri.

În evaluarea politicilor de împădurire trebuie păstrată și o distincție metodologică între procentul statistic de acoperire forestieră și funcția ecologică reală a vegetației forestiere în peisaj. În statisticile disponibile, diferitele forme de vegetație forestieră liniară și de protecție nu sunt întotdeauna încadrate și contabilizate după criterii unitare. Din acest motiv, obiectivul nu trebuie redus la atingerea unui procent formal, ci trebuie orientat spre amplasarea vegetației acolo unde aceasta generează beneficii măsurabile pentru sol, apă, agricultură și biodiversitate”, concluzionează Alexandru Galupa.

Citește și: Fâșiile forestiere de protecție sporesc recoltele, protejează râurile și localitățile

Perdelele forestiere, văzute din câmp: experiența unui agricultor din Hîncești

Pentru Vasile Niculiță, agricultor din satul Drăgușeni, raionul Hîncești, perdele forestiere au un rol important. Vasile a început să practice agricultura în 2015, după ce s-a întors de peste hotare. A pornit cu 30 de ari, unde a experimentat principiile permaculturii, iar treptat a ajuns să lucreze două hectare. Din 2023, ferma sa este certificată ecologic. Cultivă aproximativ 40 de tipuri de legume, iar în agricultură pune accent pe sănătatea solului, rotația culturilor și utilizarea compostului. Produsele crescute de Vasile Niculiță pot fi cumpărate și la piața EcoLocal, organizată în Chișinău, în fiecare sâmbătă.

Terenul pe care îl lucrează are perdele forestiere pe cele patru laturi. Pe una dintre ele, Vasile a plantat, în perioada 2015–2017, arbori precum stejarul, pinul și bradul.

„La suprafața pe care o am eu, perdeaua forestieră mă ajută la crearea biodiversității locale”.

Experiența sa este relevantă și pentru problema eroziunii despre care vorbesc specialiștii. Agricultorul spune că diferența poate fi observată mai ales atunci când compară terenurile protejate de perdele cu suprafețele agricole întinse, unde acestea lipsesc.

„Mă uitam că în partea de sud, spre Ștefan Vodă, lanuri întinse fără perdele forestiere, unde dacă se începe un vânt, acolo vântură totul”.

În cazul fermei sale, Vasile spune că păstrarea arborilor este parte din modul în care își gândește terenul pe termen lung. În opinia lui, perdelele forestiere nu au fost plantate întâmplător.

„Noi trebuie să înțelegem că au fost create nu de dragul de a fi, ele au fost create cu un scop oarecare, de a reduce viteza vântului și deja alte beneficii ce țin de biodiversitate”.

Pentru Vasile, protejarea solului are un beneficiu foarte concret pentru agricultor: o recoltă mai mare. Însă dacă stratul fertil este pierdut, scade și capacitatea terenului de a produce.

„Erodarea solului duce la o recoltă mai mică, iar o recoltă mai mică – duce la pierdere economică. Fâșiile forestiere chiar protejează și nu se întâmplă erodarea, stratul superior, humusul, nu zboară, iar noi avem doar de câștigat.”

Vasile are un îndemn sincer pentru alți agricultori: să se gândească la starea terenului pe care îl vor lăsa urmașilor.

„Eu le pot spune că, în primul rând, trebuie să aibă o gândire mult mai strategică, să privească terenul pe termen lung. Un agricultor are obligația ca ceea ce va lăsa pe terenul cela să arate cel puțin cum l-a primit, să nu fie mai rău. În al doilea rând, să înțeleagă că nu sunt ei stăpânii acelui teren, dar generațiile următoare”.

Vasile crede că și perdelele forestiere existente trebuie inventariate și protejate, iar acolo unde au dispărut, să fie replantate. El susține că autoritățile ar trebui să acorde mai multă atenție perdelelor forestiere existente, inclusiv celor care apar în documentele cadastrale.

„Eu cred că perdelele forestiere chiar dacă pe teren nu mai există, ele sunt în actele cadastrale. Și acum e de obligația ministerului să depisteze, cel puțin, acele fâșii forestiere care sunt pe numele cadastrale, ale primăriilor, și să-i oblige să le planteze măcar pe cele care sunt deja trecute în acte”.

***

Material realizat de Ecopresa în cooperare cu Heinrich-Böll-Stiftung e.V.