Semnele arată că Republica Moldova se transformă în deșert. Cum să acționăm acum, când schimbările climatice ne dau viața peste cap

Schimbările climatice includ încălzirea globală, dar nu se limitează la ea. Cuprind toate fenomenele meteo extreme declanșate de creșterea temperaturii ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră: ploile torențiale devastatoare și furtunile, seceta, aridizarea, incendiile de pădure, iernile fără îngheț și zăpadă, estomparea frontierelor dintre anotimpuri. Republica Moldova le resimte pe toate acestea și chiar este considerată cea mai vulnerabilă țară din Europa în fața schimbărilor climatice. Au fost constatate și primele semne ale deșertificării în regiunile lovite cel mai crunt de secetă în ultimii ani.

Împădurirea până la un nivel de 15-20% din teritoriu (de la actualele vreo 10%) – aceasta este o soluție realistă care ar opri transformarea țării într-un deșert. Mai multe păduri înseamnă umbră, ploi, aer mai pur și apă mai curată, sol mai sănătos și mai protejat. Se vor salva popoarele care au grijă de natură și care sunt unite în fața amenințărilor.

De rând cu alte țări ale lumii, Republica Moldova s-a angajat să-și reducă emisiile de carbon, care provoacă creșterea temperaturilor, obiectivul fiind stabilit și în Legea privind acțiunile climatice, care a intrat în vigoare anul acesta. Noua lege stabilește că „adaptarea la schimbările climatice este un proces continuu” și formulează sarcini și obiective pentru toate instituțiile statului, de la ministere până la primăriile din sate.

Planeta Pământ a devenit o seră din cauza activităților omului 

Activitatea solară intensă contribuie la creșterea temperaturii globale, dar efectele n-ar fi atât de dramatice dacă natura ar fi în echilibru. Oamenii au transformat planeta Pământ într-o seră și acum ei înșiși suferă de pe urma consecințelor. Experții de mediu susțin că temperaturile extrem de înalte (încălzirea globală) și restul schimbărilor climatice sunt provocate și accelerate în primul rând de activitatea umană ce prejudiciază mediul. În goană după câștiguri, omenirea a dezechilibrat ecosistemele, în loc să respecte felul în care natura își desfășoară procesele și să le susțină. Au fost transformate în terenuri agricole suprafețe pe care erau pajiști și păduri. Au fost exploatate irațional apa, solul, flora și fauna, alte resurse naturale. Ca sursă de energie, au fost utilizate preponderent combustibilii fosili (cărbuni, gaze), nefiind exploatate la timp posibilitățile energiei regenerabile. Toate aceste acțiuni iraționale au provocat creșterea emisiilor de carbon (a gazelor cu efect de seră), care contribuie la încălzirea globală.

Temperatura medie la nivel mondial a crescut cu peste 1,5°C în intervalul februarie 2023 – ianuarie 2024 (în 12 luni consecutiv), în premieră de când există măsurătorile meteorologice. Iar pe 22 iulie 2024 a fost atins un nou record: temperatura medie globală s-a ridicat la 17,15 grade Celsius – a fost cea mai călduroasă zi din istoria măsurătorilor meteorologice. Informațiile au fost oferite de Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice (C3S) al Uniunii Europene. Prin Acordul de la Paris, semnat în 2015, guverne din întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, s-au angajat să limiteze încălzirea globală la pragul de 1,5°C, inclusiv prin renunțarea la combustibilii fosili.

Republica Moldova este cea mai vulnerabilă țară din Europa în fața schimbărilor climatice

Republica Moldova este cea mai vulnerabilă țară din Europa în fața schimbărilor climatice, potrivit Băncii Mondiale. Din motivul că are o economie vulnerabilă, nivel de trai scăzut și este slab împădurită (doar vreo 11% din teritoriu, media europeană fiind de vreo 40%).

Fără o extindere a suprafeţelor de pădure, satele noastre vor fi afectate puternic de secetă, eroziuni ale solului şi inundații. În unele zone care au fost lovite mai crunt de secetă deja se intensifică aridizarea și chiar au apărut semne ale deșertificării, se arată într-un studiu al Băncii Mondiale făcut public în februarie 2024.

Se șterg frontierele dintre anotimpuri, cultivăm fructe exotice, iar insectele invazive nu îngheață iarna

Se estompează frontierele dintre anotimpuri în Republica Moldova. Prima jumătate a toamnei poate arăta ca o prelungire a verii, primăvara poate debuta cu temperaturi estivale, iar iernile sunt blânde, astfel încât dăunătorii pot supraviețui și prolifera, inclusiv insectele invazive venite de la tropice și subtropice și care reușesc să supraviețuiască iernilor noastre.

Tot mai mulți fermieri cultivă cu succes banane, portocale, rodii și alte specii tropicale și exotice – un fapt inimaginabil pentru Republica Moldova cu 30-50 de ani în urmă. Unor specii de arbori autohtoni, precum fagul, anumite varietăți de stejar, le este tot mai greu să reziste la condițiile meteo din regiunea de sud – se usucă. Experții spun că aceștia „migrează spre nord”.

Schimbările climatice afectează sănătatea umană și dau peste cap toate sferele

Schimbările climatice, inclusiv arșița extremă, au urmări negative pentru sănătatea oamenilor și pentru performanța tuturor sectoarelor economiei. Angajații surmenați de caniculă se îmbolnăvesc mai frecvent și sunt mai predispuși să admită erori în activitatea profesională. Pagubele, situațiile stresante, migrația provocată de fenomene extreme precum furtunile, inundațiile, secetele, incendiile de pădure pot provoca depresie, irascibilitate, anxietate, tulburări psihice, arată numeroase studii.

Perioadele secetoase se succed tot mai frecvent în Republica Moldova cu ploile torențiale violente, însoțite de grindină, care doboară copaci, deteriorează imobile, inundă gospodării, drumuri și compromit culturi agricole.

Pământul arid și bătătorit nu reușește să-și refacă umiditatea din contul ploilor abundente și rapide – apele se scurg la vale, provocând și erodarea (spălarea) solurilor.

În schimb, dăunătorii proliferează după asemenea ploi – au și căldura, și umiditatea ce le asigură reproducerea.

Recoltele se reduc, sunt de o calitate mai proastă, legumele și fructele se alterează mai rapid pe rafturile magazinelor. Se usucă pajiștile pe care pasc animalele, fermierii au mai puține nutrețuri, scade volumul și calitatea produselor asigurate de ramura zootehniei. Suferă de sete, se îmbolnăvesc și pier din cauza arșiței și viețuitoare sălbatice, inclusiv păsări, animalele de casă, dar și cele de companie, mai ales dintre cele care supraviețuiesc pe stradă.

Schimbările climatice afectează și vinicultura, ramura agriculturii care ne asigură cele mai mari venituri de pe urma exporturilor: recoltele de struguri se reduc, iar tăria vinului crește, din cauza concentrației mai mari de zahăr în boabele ce s-au copt pe arșiță și secetă.

Cedează și asfaltul din cauza vremii toride – ne pomenim cu drumuri de importanță națională deteriorate și cu circulația rutieră perturbată. În perioada Codului Roșu de caniculă din iulie curent, când temperaturile au depășit 40 de grade Celsius la umbră, s-a deteriorat o porțiune a traseului Chișinău-Bălți.

Vegetația uscată ia foc rapid – orice scânteie poate provoca incendii masive de miriști, fâșii forestiere și păduri. În perioada Codului Roșu de caniculă (11-17 iulie) s-au produs tocmai 1.249 de incendii de vegetație. Cel mai grav a izbucnit la Ocolul Silvic Cahul – au fost afectate 12,4 hectare de pădure și 7,6 hectare de terenuri acoperite cu vegetație din proprietatea administrației publice locale.

Autoritățile au estimat că va fi nevoie de vreo șapte ani pentru a reface pădurea arsă, iar daunele provocate mediului sunt inestimabile.

În intervalul ianuarie-iunie au fost înregistrate 2.395 de incendii de vegetație, care au afectat aproape cinci mii de hectare.

Plantând noi păduri, rezolvăm în mare parte problema

Teritoriul nostru se transformă în deșert și aceasta nu este o figură de stil, iar prima soluție absolut reală prin care poate fi stopată aridizarea și deșertificarea este împădurirea, susțin experții.

Clar lucru, viața este mai confortabilă sub „umbrela” pădurii – aceasta ne asigură umbră și aer curat, atrage ploi și vânt, protejează apele de poluare și evaporare, ajută la reținerea apei în sol și-i menține umiditatea, îl apără de eroziune și degradare.

„Schimbările climatice nu sunt o chestie inventată, cum încearcă unii iresponsabili să prezinte lucrurile, dar este o realitate care generează, la rândul ei, o sumedenie de necazuri. Eu cred că este foarte important să se înțeleagă că Republica Moldova nu poate merge mai departe după modelul ăsta vechi, sovietic, în relațiile cu natura și cu schimbările climatice. Pentru că atunci pur și simplu zona aceasta se va transforma într-un pustiu. Și primul lucru pe care noi îl putem face și este real, nu este chiar atât de costisitor, este să plantăm păduri pe nu mai puțin de 20-25% din teritoriu. Republica Moldova poate rezolva o serie de probleme ecologice doar plantând păduri”, spune, solicitat de Ecopresa, Alecu Reniță, un consacrat lider de opinie în problematica de mediu, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova. În calitate de deputat și de jurnalist, el a tot semnalat probleme majore de mediu și a propus soluții pe parcursul ultimilor 40 de ani.

Autoritățile locale ar trebui să sprijine programul de împădurire, nu să-l blocheze

Cu 20% de teritoriu împădurit, apreciază ecologistul, vor fi create premise bune pentru diminuarea impactului schimbărilor climatice. Abia după aceasta vor da rezultate toate celelalte schimbări ce trebuie făcute, inclusiv introducerea soiurilor rezistente la arșiță în agricultură.

„Aceste 20% împădurite din teritoriu ar începe să creeze un anumit echilibru ecologic de care avem nevoie – să aducă mai multe ploi, să diminueze arșița. Există o diferență uriașă de temperatură între locurile umbrite de copaci și cele în care nu există umbră, între locurile unde e pustiu și cele cu vegetație”, explică redutabilul ecologist.

El consideră că programul național de împădurire este de o importanță vitală pentru Republica Moldova și trebuie susținut, inclusiv de primării, de autoritățile locale, care să ofere pentru plantarea pădurilor toate terenurile disponibile, atât cele degradate, cât și cele nedegradate, să nu pună piedici.

„Pentru că, chiar dacă ei azi câștigă acolo o tonă de nu știu ce la hectar, mâine o să piardă și de pe celelalte hectare ceea ce au. O mie, două mii de hectare – o asemenea suprafață împădurită trebuie să existe în fiecare localitate”, potrivit expertului.

În 2023, în Republica Moldova a fost adoptat Programul Național de Împădurire, la inițiativa președintei Maia Sandu. Acesta prevede reabilitarea fondului forestier degradat și crearea de noi păduri pe o suprafață de aproximativ 150 de mii de hectare pe parcursul a 10 ani. Astfel, suprafețele de teren împădurit urmează să fie extinse până la 15% din teritoriu, de la actualele 10-11%. Republica Moldova are un grad de acoperire cu păduri printre cele mai scăzute din Europa, media europeană fiind de 39.8% în 2020. În plus, doar 47% dintre pădurile noastre (175.500 de hectare) „au valoare ridicată de conservare”.

Legea prevede protejarea cu fâșii forestiere a lacurilor și râurilor 

„În plus, când am elaborat Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, care a intrat în vigoare în 1995, am prevăzut că toate cele peste 3.000 de râuri și râulețe din Republica Moldova să aibă perdele forestiere de protecție. Fiecare râu care curge prin Republica Moldova, pe oriunde o fi curgând el, să aibă pe maluri perdele forestiere de protecție, cu o lățime de 8, 12, 24 de metri. Și dacă vom avea asta, va fi extraordinar, fiindcă, pe de o parte, mărim suprafața de păduri, iar pe de altă parte, protejăm râurile mici de înnămolire”, explică Alecu Reniță.

Fâșiile forestiere de protecție sunt și „coridoare ale vieții” – ar trebui să stea „ca pe tabla de șah”  

În al treilea rând, fâșiile forestiere de protecție de pe malul apelor devin „coridoare ale vieții”, cu un impact pozitiv care se extinde dincolo de localitatea în care se află.

„Aceste perdele forestiere de protecție sunt și un fel de „coridoare ale vieții”, fiindcă acolo biodiversitatea, având alături apă, un ecosistem forestier, încep să creeze medii naturale mai mult sau mai puțin avantajoase pentru o zonă mult mai largă. O suprafață cu fâșii forestiere de protecție cu o lățime de 8, 12, 24 de metri pe un mal și pe altul deja înseamnă o pădure de vreo 50 de metri lățime”, menționează ecologistul.

„Ca pe tabla de șah” – așa spune Alecu Reniță că ar trebui să stea fâșiile forestiere de protecție pe teritoriul Republicii Moldova.

Încă o soluție realistă: oraș în interiorul pădurii 

Alecu Reniță este adept al conceptului „oraș în interiorul pădurii”, prin care putem crea un microclimat confortabil pentru fiecare localitate în parte. Ideea se realizează în felul următor: în oraș sunt create multe parcuri, scuaruri verzi, iar în afara lui este plantată o centură forestieră ce generează un microclimat favorabil întregii urbe.

În Republica Moldova, toate orașele și satele pot transpune în fapt acest concept. „Nimeni nu le împiedică să-și formeze o centură silvică de jur-împrejur. Aceasta ar însemna și impact bun pentru sănătate, ar aduce ploi, ar asigura aer curat, cu mai puțin praf, ar opri eroziunea solurilor, inclusiv furtunile de cernoziom”, potrivit ecologistului.

Se vor salva popoarele care știu să-și apere natura

Arșița insuportabilă din ultimii 10-12 ani – acesta este primul răspuns al moldovenilor când sunt întrebați ce schimbări climatice observă.

De prin 2012 episoadele de caniculă au devenit mai intense, forțând mai frecvent limitele rezistenței umane (recorduri din vara lui 2012). Cam de atunci a devenit foarte dificil să lucrezi vara în oficiu sau să te afli în casă fără aparat de aer condiționat. Arșița este mai greu de suportat în cazul etajelor superioare ale clădirilor, pe care nu le protejează umbra copacilor.

Arșițele de peste 40 de grade Celsius din arealul nostru geografic sunt „o consecință directă a batjocurii îndelungate a populației Terrei față de Natura-Mamă”, în opinia lui Alecu Reniță.

„Temperaturile vor crește an de an, fără să țină cont de mofturile oamenilor, de bogăția sau de sărăcia țărilor. Arșițele și secetele de mâine vor fi mult mai cumplite, transformând în deșerturi pământurile roditoare de astăzi. Se vor salva popoarele care știu să-și apere natura, să fie agere, înțelepte și unite în fața nenorocirilor”, consideră el.

Codul Roșu de caniculă din iulie 2024 – peste 40 de grade Celsius la umbră

Anul acesta, un ciclon saharian ne-a adus în iulie temperaturi de 40-41 de grade Celsius la umbră. Situația a fost fără precedent: vremea toridă s-a menținut mai mult de o săptămână pe aproape întreg teritoriul țării, iar răcoarea nu apărea nici noaptea, pentru că temperatura nu cobora sub 20°C.

Meteorologii au instituit Cod Roșu de caniculă pentru 12-17 iulie în zonele de centru, sud, dar și de centru-nord, inclusiv în orașul Bălți, numit „capitala de nord”. Pentru o foarte mică parte a teritoriului a fost valabil Codul Portocaliu, când s-au înregistrat cu doar vreo două grade mai puțin.

Concomitent, au fost lansate avertizări oficiale cu privire la pericolul excepțional de incendiu (clasa V) cu caracter natural și de „ape mici” în râuri, autoritățile îndemnând la utilizarea rațională și economisirea apei.

Record de temperatură în iulie 2024: cu 6 grade mai mult față de normă

Temperatura medie a aerului a fost de +25,0..+28,0ºС în intervalul 1-20 iulie – cu 5,3 – 6,3ºС mai ridicată față de normă, ceea ce înseamnă un record al lunii iulie pentru întreaga perioadă de observații meteorologice din Republica Moldova.

Pe 16 și 17 iulie, temperatura maximă a aerului a urcat pe o mare parte a teritoriului până la +39,5..+40,9ºС. Asemenea temperaturi în perioada de vară s-au înregistrat doar în anii 2007 și 2012, precizează Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

În iulie 2024 n-au fost doborâte însă recordurile de temperatură pentru anotimpul verii: cea mai înaltă temperatură a aerului de până acum, de 42,4°C, a fost înregistrată la Fălești, pe 7 august 2012. Cea mai ridicată temperatură la suprafața solului, de 74,0°C, a fost înregistrată la Leova, pe 19 iulie 2007.

Secetă foarte severă după Codul Roșu de caniculă

Regimul termic ridicat, deficitul semnificativ de precipitații și, ca urmare, rezervele joase de umezeală productivă în sol au contribuit la apariția secetei pe cea mai mare parte a teritoriului țării, cu excepția raioanelor extreme de nord și, izolat, din centrul țării.

Cantitatea de precipitaţii căzută pe 60% din teritoriul țării n-a depășit 1-10 mm (2-20% din normă), iar în unele raioane precipitațiile au lipsit. În medie pe țară, coeficientul hidrotermic, care caracterizează gradul de umezire a teritoriului, a fost în perioada 1-20 iulie de 0,4, „ceea ce corespunde unei secete foarte severe”, potrivit meteorologilor.

Au fost compromise recoltele de porumb și floarea-soarelui, pentru că acestea nu rezistă la secetă și temperaturi de 40 de grade Celsius, alte culturi de câmp. Pe unele câmpuri din raioanele de sud, floarea-soarelui a fost afectată în proporție de 60-80%, iar porumbul – în proporție de 70-100%. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a creat un grup de lucru care va examina problemele stringente ale agricultorilor și va formula recomandări pentru adaptarea la schimbările climatice.

Republica Moldova are acum o lege cu privire la acțiunile climatice aliniată la obiectivele UE

Legea privind acțiunile climatice, care a intrat în vigoare în aprilie 2024 are ca scop de bază „reducerea vulnerabilității societății la schimbările climatice”. Stabilește că „adaptarea la schimbările climatice este un proces continuu”, iar planificarea măsurilor necesare se va efectua repetat, pentru o perioadă de 4 ani. Prevede monitorizarea, raportarea, verificarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în aviație, la instalații staționare și în domeniul transportului maritim. Formulează sarcini și obiective pentru toate instituțiile statului, de la ministere până la autoritățile publice locale, precum și colaborarea dintre ele.

Ministerul Sănătății va evalua riscurile provocate de efectele schimbărilor climatice asupra stării de sănătate a populației și va elabora măsuri de atenuare a impactului. De informarea, salvarea și protecția vieții oamenilor în cazul unor situații extreme va fi responsabil Ministerul Afacerilor Interne. Prin intermediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ministerul va organiza „activități de lichidare și de limitare a consecințelor situațiilor de urgență și ale celor excepționale prin misiuni de informare, de cercetare inginerească, chimică, bacteriologică și radiologică, de decontaminare, de evacuare, de adăpostire, de căutare, de salvare-deblocare, de descarcerare, de acordare a primului ajutor calificat, de stingere a incendiilor, de transportare, de asigurare cu apă potabilă, precum și va întreprinde alte măsuri de protecție a populației și bunurilor materiale, cu forțe proprii sau în cooperare cu alte structuri”. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va fi responsabil de adaptarea la schimbările climatice în domeniile ce sunt de competența sa.

Prin această lege se asigură armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene și alinierea la Acordul Climatic de la Paris, care prevede menținerea încălzirii globale în limita a 1,5 grade Celsius. Este preluat și obiectivul UE referitor la atingerea neutralității climatice până în anul 2050 – de a nu emite în atmosferă un volum de gaze cu efect de seră mai mare decât cel care poate fi absorbit de natură prin intermediul pădurilor, oceanelor, solului.

CITEȘTE ȘI: (FOTO) Urmare a schimbărilor climatice: Insectele invazive ne distrug pădurile, culturile agricole și pot aduce boli tropicale  

Avem și Comisia Națională privind Schimbările Climatice

Conform noii legi, a fost constituită Comisia Națională privind Schimbările Climatice, prezidată de prim-ministru. Aceasta va integra măsurile privind schimbările climatice în politicile de dezvoltare socio-economică și va facilita implementarea acțiunilor climatice în Republica Moldova.

În noiembrie, în cadrul conferinței Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) privind clima, țările trebuie să-și ia noi angajamente privind finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice. Se va decide cu ce sume pot contribui țările dezvoltate în fiecare an, începând cu 2025, pentru a sprijini acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare. La asistență externă speră și Republica Moldova.

*** Material realizat de Ecopresa în cooperare cu Heinrich-Böll-Stiftung e.V.