Pungile din plastic – interzise doar pe hârtie? Care este realitatea?

La trei ani după ce au fost interzise, pungile din plastic continuă să fie utilizate pe larg atât în piețe, cât și în rețelele de supermarketuri. Comercianții de la Piața Centrală spun că nu sunt de acord cu legea, fiindcă pungile biodegradabile sunt prea costisitoare. Autoritățile au efectuat numeroase verificări și au aplicat în 2021-2023 amenzi în valoare totală de aproape 150 de mii de lei, potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM). 

De la 1 ianuarie 2021, prin legea cu privire la comerțul interior, în Republica Moldova este interzisă comercializarea și utilizarea pungilor din plastic, inclusiv a celor subțiri. Conform legii, sunt permise doar pungile destinate ambalării. 

Tot atunci, a fost interzisă comercializarea și utilizarea recipientelor de unică folosință fabricate din plastic, excepție făcând cele biodegradabile.  

Totuși, este dificil de evaluat cât de multe pungi din plastic interzise mai sunt folosite la piețe și supermarketuri. Instituțiile responsabile afirmă că monitorizează cu atenție modul în care este respectată legea.  

De la intrarea în vigoare a legii, Inspectoratul pentru Protecția Mediului precizează că au fost supuse verificării 422 de persoane fizice și juridice, dintre care: 135 de piețe, 570 de agenți economici și 868 de persoane fizice.   

În urma controalelor efectuate, au fost întocmite 148 de procese-verbale, iar pentru nerespectarea legislației au fost aplicate amenzi în sumă de aproape 150 de mii de lei.   

Totodată, pe parcursul anului precedent au fost efectuate 124 de raiduri/vizite inopinate la piețe, agenți economici, în rețelele de magazine/supermarketuri, iar abateri de la norma legală nu au fost constatate. 

Potrivit Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC), dacă în primul an au fost identificate tocmai 74 de loturi de produse neconforme, în 2023 toate loturile verificate s-au dovedit a fi biodegradabile.   

Respectă agenții economici legislația?  

Cu toate acestea, comercianții de la Piața Centrală din Chişinău susțin că modificarea legislației nu ține cont de realitățile economice ale țării, de faptul că ei nu-și permit să procure pungi biodegradabile fiindcă sunt mult prea costisitoare.  

„Noi nu putem să înlocuim pungile din plastic cu cele biodegradabile sau cu cele din hârtie, fiindcă sunt prea scumpe. O pungă din hârtie costă cinci lei, pe când 100 de pungi din plastic costă 15 lei”.   

Alți vânzători susțin că în Piața Centrală sunt mai mulți agenți economici care comercializează pungi biodegradabile, doar că bănuiesc că pungile sunt practic aceleași – li s-a schimbat doar denumirea.

„Cunoaștem că pungile din plastic sunt interzise și respectăm legea, dar nu știm dacă pungile pe care le cumpărăm sunt într-adevăr biodegradabile. Avem impresia că s-a schimbat doar denumirea în „biodegradabile”, dar pungile au rămas aceleași, cu părere de rău”.   

Am mers la Piața Centrală și am constatat că aproape la fiecare gheretă există pungi din plastic, iar pe eticheta unora este indicată denumirea „oxi-biodegradabile”.

Contactată de Ecopresa, președinta Asociației Obștești Centrul de Instruire și Consultanță E-Circular, Aurelia Bahnaru, menționează că pungile oxi-biodegradabile „sunt tot pungi din plastic, însă au în compoziția lor și aditivi biodegradabili, un fel de combinație”.   

Acești aditivi accelerează procesul de degradare a plasticului în medii naturale prin oxidare și descompunere în fragmente mici. Dar există dezbateri privind eficacitatea și impactul lor asupra mediului, fiindcă aceste pungi pot genera microplastice, în loc să se degradeze complet.  

Experta a explicat că, la nivel internațional, este susținută ideea că până și aceste pungi oxi-biodegradabile trebuie să fie scoase din circuit. 

Cât de gravă este situația?   

Aurelia Bahnaru spune că în Republica Moldova nu există un laborator acreditat care să demonstreze care este compoziția pungilor și de ce tip sunt acestea. „Cei care comercializează pungi pe piață, în mod normal, ar trebui să fie obligaţi prin lege să demonstreze sau să aibă un certificat care să ateste ce fel de pungi sunt acestea”, menționează experta. 

Președinta E-Circular mai adaugă că, la nivel național, partea de reglementare a tipurilor de pungi care intră în țară și care sunt puse în circuit practic nu funcționează, decât cu mici excepții. „Este foarte complicat și delicat”, constată aceasta.   

Totodată, pungile aparent compostabile pot fi compostate în anumite condiții speciale de care, în Republica Moldova, din păcate, nu dispunem. Prin urmare, aceste pungi ajung tot la gropile de gunoi și continuă să polueze mediul. 

Material realizat de colegele noastre Mariana Panea și Nicoleta Mugureanu.