[FOTO/VIDEO] Betoane versus copaci. Cum a fost distrusă de primărie oaza de verdeață din scuarul „Mihai Eminescu” și de ce s-au uscat arborii

Scuarul „Mihai Eminescu”, un parc răcoros în plină vară, cu arbori sănătoși și umbroși a devenit, după renovarea primăriei, un platou acoperit de betoane. Puținii copaci care au rămas în picioare se usucă văzând cu ochii. Tot dezastrul a început după ce Primăria Municipiului Chișinău a anunțat, în anul 2020, un proiect de renovare a scuarului „Mihai Eminescu”. 

Ecopresa a urmărit proiectul Primăriei. Am vorbit cu toate părțile implicate, cu experți ca să înțelegem cum a fost posibil să dispară aproape complet acest parc din oraș. 

Istoria proiectului Primăriei

În 2020, Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” a obținut avizul expertizei ecologice de stat, eliberat de Agenția de Mediu, prin care s-a oferit undă verde reabilitării scuarului „Mihai Eminescu” din capitală. Motivul intervenției: „aspectul degradat în centrul orașului, deplasarea vizuală a axelor compoziționale ale tuturor aleilor, amplasarea nereușită din punct de vedere a dezaxării monumentului M. Eminescu, conflict de piatră de bordură în spatele Sălii cu Orgă, degradarea construcției peretelui de sprijin paralel cu axa bd. Ștefan cel Mare, degradarea totală a stratului de înveliș (asfalt) al aleilor, degradarea totală a pietrelor de bordură, disfuncția teritoriului”. 

Doar că, după ce au început lucrările, firma care a reabilitat scuarul a tăiat mulți copaci. Asta deși, una dintre condițiile esențiale menționate în avizul expertizei ecologice a fost „păstrarea vegetației arborescente și arbustivă pe teritoriul scuarului”, lucru de care nu a ținut cont Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”. Mai mult, copacii care au supraviețuit „reabilitării” sunt acum aproape uscați. 

Am căutat cum arăta transformarea scuarului verde într-un loc în care betoanele au câștigat. Vedeți imaginile de pe Google Earth. De altfel, dispariția copacilor se poate vedea și de la sol, nu doar din imaginile de pe satelit.  

Cum era bine de făcut? Ce ne spun specialiștii?

Renovarea scuarului „Mihai Eminescu” a devenit subiect de dezbateri aprinse în societatea civilă, iar experții ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra mediului.

Petru Vinari, reprezentantul Societății Ecologice „Biotica”, susține că cei care au renovat scuarul nu au ținut cont de faptul că spațiul trebuia să aibă un echilibru între pavaj și spațiul verde, unde iarba și arborii puteau să absoarbă umiditatea. Specialistul bănuiește că au fost neglijate și tăiate rădăcinile arborilor în procesul de reconstrucție. „Noi urmărim acest aspect cam tot timpul în raza orașului, atunci când se fac lucrări de reconstrucție cu înlocuirea pavajelor, a bordurilor, aproape mereu sunt înlăturate rădăcinile copacilor din preajmă. În raza orașului, copacul și așa este supus mai multor factori de stres cum este poluarea aerului, poluarea solului, poluarea apei și, mai ales, la o vârstă înaintată acest stres poate să cauzeze anumite boli și chiar uscarea arborelui, fapt care s-a și întâmplat în scuarul Eminescu”.

În opinia lui Petru Vinari, atunci când se decopertează stratul de asfalt și se înlocuiește sau se sapă pentru a se pune un fundament, ar trebui să se facă foarte atent pentru a nu afecta rădăcinile arborilor. Există aparate speciale care, cu un jet de aer sub presiune, îndepărtează pământul și pietrișul, toate resturile segmentelor din raza rădăcinilor copacilor, păstrând rădăcina intactă.

Un alt aspect indicat de Petru Vinari a fost alegerea speciilor de arbori decorativi. „Ei au ales aceste specii din punct de vedere decorativ, nu și funcțional. După cum vedem, toate aceste specii au valoare funcțională în alte locuri unde sunt mai adaptate condițiilor climatice”, susține reprezentantul „Biotica”.

Prev

1of8

Next

În scuarul „Mihai Eminescu” au rămas tei, copaci de molid, pin și mesteceni. Petru Vinari recomandă cu insistență ca la rădăcina copacilor să fie lăsate spații verzi care ar permite acumularea apei și astfel copacii ar putea rezista căldurii. În plus, specialistul mai recomandă câteva specii urbane de copaci care ar putea rezista: glicina, arborele Iudei, migdalul pitic, caprifoiul, cununița, călinul, liliacul.

„Deci idei sunt multe. Eu vreau să cred că la noi sunt specialiști erudiți și experimentați în aceste echipe, instituții și foarte tare sper că, așa precum promiteau în 2020 că proiectul va fi wow și în 2023 că proiectul nu le aparține lor, acum ei vor corecta greșelile. Sper că aceste vorbe au legătură și până la urmă aceste greșeli vor fi preluate ca niște lecții și schimbările nu se vor lăsa mult așteptate”, a conchis Petru Vinari.

Anya Coutinho, directoare Executivă la Asociația „Grădina Moldovei”, expertă în biodiversitate și schimbări climatice, susține că arborii sunt plantați în vazoane, deși ei, în mod natural, cresc mari. „Cum credeți acolo rădăcinile se vor dezvolta? Nu, desigur! Este irațional din punct de vedere funcțional, ei nu au spațiu și arată foarte rău. Ei au nevoie să fie udați permanent, să fie îngrijiți. Este important ca toți arborii să se înțeleagă între ei, să conviețuiască prin ciuperci, prin biochimie. Trebuie să se întâmple un schimb de elemente sub pământ, iar dacă acei copaci stau în vazoane, nu numai că sistemul radicular este limitat și nu va crește, dar nu există viață și nici comunicare. Cu cât este mai înalt copacul, cu atât este nevoie de mai mult spațiu”, ne spune experta.

Și Alexandru Sainsus, cofondatorul ARBORETUM.LIVE, este de părere că situația în care s-a pomenit scuarul „Mihai Eminescu” este un exemplu dureros. „Sper foarte mult că Primăria va învăța o lecție din ceea ce s-a întâmplat, pentru că nu a fost făcută toată expertiza necesară și nu s-a prognozat cum se vor comporta arborii. Părerea mea este că se poate de ameliorat, noi putem propune specii de arbori de talie înaltă cu rădăcina viguroasă care să poată înlocui arborii ce mor acum”, a menționat Alexandru Sainsus.

 „Au încălcat legea pentru a arăta bine în fața cetățenilor înainte de alegeri”

Victor Chironda, fostul viceprimar al orașului Chișinău, susține că renovarea a fost făcută cu încălcări și în mod neglijent. „Lucrările trebuiau să fie făcute repede pentru că veneau alegerile. Respectiv, primarul a dispus lui Tudor Gîrbu, responsabil de domeniul locativ-comunal și, într-o bună dimineață, au venit aceștia de la Spații Verzi, au tăiat toți copacii – și sănătoși, și bolnavi, pe toți la rând, ca să înceapă mai repede lucrările. Din acest motiv, nu s-a ținut cont de proiectul dendrologic care a fost elaborat pentru proiect, nici de proiectul tehnic, tot ce a dus, practic, la eliminarea copacilor și la uscarea copacilor care au rămas”, a spus Chironda. 

Fostul viceprimar mai susține că lucrările în scuar trebuiau să înceapă cel puțin jumătate de an mai târziu, adică la finele anului 2020, dar ele au început primăvara. „Practic, în vara lui 2021 s-a văzut că arborii se usucă. Au apărut discuții de ce se usucă copacii în scuar și nimeni nu a intervenit, nu au întreprins nicio măsură de protecție a copacilor, de irigare suplimentară, i-au lăsat pur și simplu să se usuce”, a declarat pentru ecopresa.md Victor Chironda.

Contactat de ecopresa.md, Tudor Gîrbu, directorul actual al Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, a refuzat să ne răspundă la întrebări sub pretextul că instituția se află în subordinea Primăriei Municipiului Chișinău și că ar fi mai bine să apelăm la serviciul de presă al Primăriei. „Dumneavoastră nu trebuie să-mi spuneți cine sunt eu. Eu știu cine sunt. O zi frumoasă!”, cu aceste cuvinte, directorul instituției a închis apelul telefonic.

„Este vorba despre utilizarea banului public, respectiv, proiectul nu poate fi schimbat”

Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a Primăriei municipiului Chișinău, afirmă că instituția are un proiect pregătit care presupune reabilitarea scuarului „Mihai Eminescu”. „Deja a fost făcut planul dendrologic și se vor lua toate măsurile. A fost o nouă metodă de proiect propusă anterior (să nu dau nume acum că nu vreau) de către un arhitect împreună cu un reprezentant al Primăriei. Atunci s-a produs o eroare, probabil, pentru că au fost defrișați unii copaci și lăsați alții, dar și aceștia care au rămas au ajuns în starea care au ajuns”, a menționat Natalia Ixari. 

În plus, purtătoarea de cuvânt susține că la reabilitarea scuarului se va ține cont de recomandările de mediu și ale specialiștilor de la Spații Verzi (n.r. cei care au tăiat copacii fără discernământ). „Deja s-a luat atitudine, proiectul este gata, acum se fac achizițiile, toată procedura. Respectiv, se va interveni în scurt timp”. 

Întrebată dacă vor fi scoase plăcile de beton pentru a se reveni la gazon, Natalia Ixari a menționat că proiectul va rămâne același. „Este o utilizare a banului public, respectiv, proiectul nu poate fi schimbat la fiecare jumătate de an. Doar se va îmbunătăți situația, vor fi plantați copaci noi”.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului Chișinău va verifica dacă lucrările de renovare a scuarului au decurs conform avizului expertizei ecologice

Șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, ne-a comunicat că subdiviziunea din Chișinău a instituției s-a autosesizat și a anunțat Agenția de Mediu. „Urmează să ne pună la dispoziție tot pachetul de documente care a stat la baza eliberării avizului pozitiv al expertizei ecologice, cât și a avizului propriu-zis. Prin urmare, se va verifica în teren dacă situația de facto corespunde cu avizul expertizei ecologice și, ulterior, va veni cu un răspuns către societatea civilă despre măsurile întreprinse”, a declarat Ion Bulmaga.

Un articol de  

Ludmila Hițuc și Anastasia Rusu