Dacă vrem o societate care iubește și respectă natura, trebuie să investim în educația copiilor
FOTO/VIDEO: Cimitire cu deșeuri. Când (și cum) scăpăm de coroanele de plastic din cimitire?
Cele 10 cimitire din Chișinău administrate de Combinatul Servicii Funerare generează anual în jur de 19 mii de metri cubi de deșeuri, aproape cât un bloc de 10 etaje. Cele mai poluante deșeuri sunt florile, coroanele, dar și alte obiecte funerare, toate din plastic. Cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău, numit și „Doina”, unul dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est, produce cele mai multe gunoaie: peste 3 mii de metri cubi pe an.
Pentru că nu sunt reciclate și ajung direct la groapa comună, florile și coroanele din plastic poluează grav mediul, spun ecologiștii. Sunt susținuți și de preoți, care spun că aceste obiecte funerare nu au o încărcătură religioasă și îi îndeamnă pe credincioși să fie mai atenți cu mediul.
Oamenii spun însă că aduc la morminte flori din plastic pentru că sunt mai ieftine, în special iarna.
La Cimitirul „Sfântul Lazăr” aproape fiecare al treilea mormânt este „împodobit” cu flori și coroane din plastic. Cu cât este mai mare coroana, cu atât este mai mare omagiul adus răposatului, cred unii. Puține sunt mormintele pe care cresc flori vii.
După o vreme, când sunt „urâte”, coroanele ajung în tomberoanele de pe teritoriul cimitirului, împreună cu o grămadă de alte tipuri de deșeuri – flori naturale uscate, iarbă, hârtie, carton, cutii din metal. Separat sunt colectate doar sticlele din plastic. Mihai Grumeza, șeful-adjunct al Cimitirului „Sfântul Lazăr”, a precizat pentru ecopresa.md că gunoiul de pe teritoriul cimitirului ajunge la o gunoiște din apropierea satului Ghidighici, municipiul Chișinău.
„Plasticul este o casă perfectă pentru bacterii și virusuri”
Problema este că plasticul coroanelor de pe morminte nu este unul reciclabil, spune Elena Tacu, activistă de mediu:
„Nu este ceva ce noi putem să extragem din el, chestii folositoare ca să le reintroducem în economie. Fiecare coroană va deveni un gunoi, care va sta acolo la gunoiște sau undeva într-un câmp sau într-o pădure, uneori chiar și la cimitir, și va sta acolo foarte mult timp, ani de zile. Asta înseamnă că nepoțeii la acele persoane care au adus coroana asta, vor prinde plasticul ăsta în sol, în apă și în aer.”
La descompunere, plasticul se destramă în bucăți foarte mici, până când devine microplastic. Are dimensiuni de nanometri și poate pătrunde în celulele organismului uman.
„Plasticul este o casă perfectă pentru organisme patogene – pentru bacterii, virusuri, diferite ciuperci. Când ajung la noi în organism, în apa noastră și în mâncarea noastră, asta este o problemă. Bacteriile patogene sunt purtătoare de diferite boli”, explică Elena Tacu.
Cum era de așteptat, cele mai mari cantități de gunoi apar în cimitire de sărbători. În ajunul sărbătorii Paștile Blajinilor, ecologiștii îndeamnă oamenii să nu lase sticle, pungi din plastic, tacâmuri de unică folosință lângă morminte.
„Ne ducem la cimitire ca să pomenim răposații. Te duci și cu dorință de a ne conecta cu rudele, pe care le vezi doar la Paștile Blajinilor. E un sentiment frumos. Și noi ce facem cu sentimentul acesta frumos? Îl luăm și îl învelim în plastic, care e gunoi și care dăunează generațiilor care vin. Nu se lipesc aceste două. Pe de o parte, noi vrem conexiune și dragoste, iar pe de altă parte facem gunoi.
Ce făceau bunicuțele noastre înainte să apară plasticul? Străbunica mea nu se ducea la cimitir cu plastic. Folosiți alte materiale. Înveliți în gazete. Pomana poate fi dată așa, fără ca să fie pusă în săculeț din plastic. Putem să avem contactul ăsta uman fără plastic. Putem să realizăm conexiunea, refuzând plasticul de unică folosință”, atenționează activista de mediu, Elena Tacu.
Potrivit ei, în locul decorațiunilor din plastic, oamenii pot aduce la cimitire coroane din lemn împodobite cu flori naturale ori uscate. Așa cum sunt și echibanele japoneze.
Sursa foto: Cătălina Molodoi„Coroanele care se aduc la înmormântare nu sunt elemente creștine. Cred că aici greșim mult”
Preotul Octavian Moșin, parohul Bisericii „Întâmpinarea Domnului” a Universității de Stat din Moldova, relatează că, până a apărea plasticul, la morminte se sădeau copaci, flori naturale. Și mormintele erau altfel decât cele pe care adesea le vedem acum. Adică – puțină piatră, foarte modeste, chiar și crucea era de lemn.
Totodată, preotul menționează că este necuviincios să aducem la morminte lucruri din plastic, adică gunoi.
„Ceea ce este natural, este supus putrefacției și chiar dă bine și solului, naturii. Întotdeauna pe lângă biserici, pe lângă mănăstiri, era o încăpere aparte, semideschisă, unde se depozitau toate lucrurile care erau deja deteriorate – icoane, veșminte, pomelnice și ele erau supuse unei putrefacții firești. Acum, dacă toate acestea sunt artificiale, ce facem cu ele? Sunt multe obiecte care nici nu ard, nu sunt reciclabile”.
Potrivit părintelui Octavian Moșin, coroanele care se aduc la înmormântare nu sunt elemente creștine, cu excepția celor care au simboluri creștine pe ele – de exemplu, cruci, icoane.
„E un obicei ca să se aducă la înmormântare tot felul de coroane, dar ele nu sunt nici binecuvântate, nici sfințite. Se sfințește, până la urmă, crucea de la mormânt și sicriul în care este așezat răposatul, dar alte elemente nu se sfințesc. Și atunci ele nu au conotație și încărcătură religioasă. Cred că aici greșim mult”.
Parohul Bisericii „Întâmpinarea Domnului” mai crede că, deși coroanele confecționate din materiale artificiale nu se reciclează, unele elemente din ele ar putea fi reutilizate.
„De exemplu, metalul poate fi utilizat la construcții, posibil, se poate ceva de împletit. Problema trebuie să fie și în atenția celor care produc, comercializează, dar și a celor care cumpără aceste coroane”.
„Cel mai trist este faptul că decorațiunile din plastic care se aduc în cimitire sunt ulterior arse”
Tatiana Echim, expert de mediu în cadrul Asociației Obștești EcoContact, a spus pentru ecopresa.md că, în ultima perioadă, se înregistrează o cantitate tot mai mare de plastic, decorațiuni care sunt aduse la cimitire – coronițe, flori care împânzesc cimitirele de atât în ajunul sărbătorii de Paștile Blajinilor, cât și în perioada unor altor sărbători.
„Cel mai trist e că decorațiunile din plastic care se aduc la cimitire sunt ulterior arse. La arderea plasticului, se elimină foarte mulți poluanți – ftalați, dioxine, substanțe care poluează aerul, apele de suprafață. Astfel că aerul devine din ce în ce mai poluat”.
Activiștii de mediu vin cu un îndemn către populație să opteze pentru flori naturale când merg la cimitire, fie că e vorba de flori naturale sau uscate. Totodată, administrațiile cimitirelor sunt îndemnate să creeze platforme pentru colectarea separată a deșeurilor.
O soluție ar fi și bioplasticul
Și chimiștii dau alarma asupra faptului că deșeurile din plastic prezente în cimitire aduc mai mult daune. Roman Rusnac, lector universitar la Facultatea de chimie și tehnologie chimică din cadrul Universității de Stat din Moldova, doctor în științe chimice, a spus pentru ecopresa.md că decorațiunile din plastic aduse la cimitire nu se reciclează. Ele sunt depozitate, iar procesul de degradare a acestor materiale durează de la zeci până la sute de ani.
„Majoritatea coroanelor care se aduc în cimitire sunt confecționate din polistiren, polipropilenă sau din polietilenă. Ele se descompun din macro- în microplastic, deci are loc mărunțirea acestui tip de plastic și eliminarea lui pe tot globul. Spunea cineva: ce mă afectează pe mine că plasticul ajunge în ocean? Eu trăiesc doar în Europa! Da, dar noi consumăm pește, alte produse marine, care au crescut în oceane. În aceste produse de carne, tipul de microplastic care ajunge la microni se depozitează în organe”, a explicat Roman Rusnac.
Drept alternative pentru coroanele din plastic pot fi folosite coroanele din nuiele, lozie, care sunt biodegradabile și nu poluează mediul.
„Poate ar fi cazul ca fiecare dintre noi să lase în cimitire obiecte confecționate de mână, din materiale biodegradabile, din plante multianuale. Poate este bine să reciclăm frunzele, să facem coroane din frunze, care toamna sunt multe și apare problema arderii frunzelor”, mai spune expertul.
Potrivit lui Roman Rusnac, dacă metalul din coroane poate fi reciclat, atunci plasticul din ele – nu. Și, ca să nu poluăm mediul, în ajutor ne poate veni bioplasticul.
„Luăm laptele, îl polimerizăm, facem cazeină – brânză. Ulterior, dacă o tratezi termic, din brânză pot fi confecționate diferite figuri. Acesta este bioplasticul. La bioplastic adăugăm coloranți naturali. Adăugăm peste brânza aceea, o topim, facem o formă, o inimioară, de exemplu. O dăm la rolă la o temperatură de 100 de grade, timp de 15-20 de grade și obținem bioplastic, care este biodegradabil”, a explicat doctorul în științe chimice.
Compoziții din flori uscate și vii – în loc de coroane și flori din plastic
Liuba Ojovanu este locuitoarea comunei Grătiești, municipiul Chișinău. De câțiva ani, vinde flori naturale, uscate, la intrare în Cimitirul „Sfântul Lazăr”. Ideea i-a venit atunci când se gândea la o sursă de venit. Femeia ne-a povestit că strânge mai multe plante, le usucă și le colorează cu vopsea naturală.
„O astfel de compoziție poate să se păstreze la cimitir și un an, chiar și iarna rezistă foarte bine la ger. Decât să folosim florile artificiale, chimicale, e mult mai bine să folosim flori naturale. Lucrez repede, un buchet de așa fel îl fac timp de cinci minute”, a explicat Liuba Ojovanu.
Prețul unei compoziții florale este de 30 de lei. În același timp, prețul coroanelor din plastic variază între 60 și 1 200 de lei.
… și o altfel de curățenie
Ecologiștii vorbesc și despre curățenia care se face acum în cimitire. Îndemnul lor este ca să fie puse separat deșeurile vegetale (crengi, frunze, flori uscate) de celelalte deșeuri (sticle, plastic, metal). Demnă de urmat este, de altfel, experiența Primăriei satului Tudora, raionul Ștefan Vodă. Aici la dispoziția oamenilor este pus un tocător pentru mărunțirea tuturor deșeurilor vegetale din cimitir. Cu pași mărunți, deja și cu susținerea mai multor preoți, ecologiștii speră să schimbe obiceiul oamenilor de a crea/aduce deșeuri în cimitire.