Un liceu din Găgăuzia achită facturi mici în perioada rece a anului. Acesta se încălzește pe baza unui sistem de încălzire geotermală

În plină criză energetică, singurul liceu cu predare în limba română din Comrat este printre puținele instituții publice din țară care poate să își permită luxul de a avea temperaturi confortabile pe timp de iarnă, fără să fie cu gândul la facturi. Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Comrat nu a resimțit creșterea exorbitantă a prețurilor datorită sistemului de încălzire geotermală. 

Instalarea unui astfel de sistem bazat pe căldura din interiorul pământului a avut loc la Liceul Teoretic „M. Eminescu” din Comrat încă din 2016. Pe atunci, prețul energiei era unul accesibil majorității populației. Astăzi, la peste 6 ani de când a fost pus în funcțiune sistemul, Svetlana Stoinov, directoarea liceului, se felicită pentru că a avut viziune: „Toți mă întreabă cum de a ieșit așa că atunci ați făcut, dar iată acum vă prinde bine? Fiindcă trebuie să gândești cu un pas, doi înainte, le răspund eu”, susține directoarea. 

Facturi de până la 10 ori mai mici decât la încălzirea pe gaz

Svetlana Stoinov spune că, în primii ani după implementarea proiectului, instituția achita pe timp de iarnă lunar câte 5-7 mii de lei. Anul acesta însă, din cauza creșterii fulminante a prețului la energia electrică, facturile ajung până la 30 de mii de lei. Chiar și în aceste condiții, liceul plătește mult mai puțin decât alte instituții de învățământ din oraș. Spre exemplu, Gimnaziul „Stepan Curoglo” din Comrat achită aproape 300 de mii de lei pentru încălzire pe gaz, declară directoarea gimnaziului, Anna Constantinovna. 

Cum Liceul Teoretic „M. Eminescu” se află la autofinanțare, banii economisiți pe facturi sunt folosiți pentru modernizarea cabinetelor.

Cu ferestre și clase mari, liceul a fost construit în perioada sovietică, atunci când nu se punea accent pe economii. De aceea, pe lângă instalarea sistemului de încălzire geotermală, liceul din Comrat a beneficiat și de un program de reabilitare termică a celor două blocuri de studii: „Înainte de implementarea proiectului, se cheltuiau între 45 și 70 de mii de lei pentru căldură pe lună, iar în primii ani după implementare, noi am achitat doar 5-7 mii de lei”, a subliniat Svetlana Stoinov. 

Valoarea totală a proiectului a însumat 1,9 milioane de lei și a fost realizat cu suportul Agenției pentru Eficiență Energetică și al Comitetului Executiv UTA Găgăuzia. 

Instalarea panourilor fotovoltaice ar spori eficiența 

Proiectul s-a realizat în mai multe etape și a durat în total 4 ani. Svetlana Stoinov relatează că cea mai mare provocare a fost „identificarea unui proiectant foarte bun, fiindcă în Moldova pe atunci încă nu se găseau persoane apte pentru proiectarea acestui sistem de încălzire geotermală”.

Atunci când vorbește despre actualele provocări, directoarea menționează în primul rând deconectările de curent electric. În cazul în care curentul electric este întrerupt, cum a fost la sfârșitul anului 2022, sistemul de încălzire se deconectează automat: „Ne-am gândit că ar fi bine să instalăm un generator electric care ne-ar ajuta când se stinge lumina, dar este foarte costisitor. Totuși, datorită termoizolării clădirii, temperatura se menține”, a precizat Svetlana Stoinov. 

Directoarea mai spune că au fost luate în calcul și alte soluții, mai puțin costisitoare. De exemplu, liceul ar putea instala panouri solare chiar pe acoperișul instituției. Astfel, problema deconectării curentului electric ar dispărea definitiv. Petr Comarov, expertul Alianței pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă (AEER), a explicat că o „combinație dintre pompe de căldură și fotovoltaice poate crește eficiența sistemului, deoarece panoul fotovoltaic folosește energia solară pentru a genera electricitate, care este apoi folosită pentru a pune în funcțiune pompa de căldură. De aceea, utilizarea combinată a pompelor de căldură și a panourilor solare ne permite să obținem cel mai mare efect și să economisim în continuare bani”. 

În pofida micilor inconveniențe, de altfel rezolvabile, directoarea instituției susține că sistemul de încălzire geotermală este foarte ușor de gestionat atât de către instituție, cât și de către o firmă de la Chișinău. Cazanele sunt automatizate și se includ pe rând, în funcție de timpul de afară.  

Am vizitat camera tehnică a liceului, acolo unde sunt instalate cele trei cazane. Lucrătorul instituției, Ghenadie Iovciu, ne-a explicat modul de funcționare al cazanelor, menționând că este foarte simplu să întrețină un astfel de sistem. 

Și elevii sunt mulțumiți: „Temperatura în cabinete este destul de confortabilă. Spre exemplu, noi venim la liceu îmbrăcați în haine mai lejere. Nu obișnuim să stăm la ore cu fulare sau mai ales cu geci groase”, susține eleva clasei a XI-a, Carp Francesca. 

Sistemul de încălzire geotermală – tot mai accesibil pe piața din R. Moldova 

În anul 2016 existau doar două instituții care foloseau energia pământului pentru a încălzi clădirile – L.T. „M.Eminescu” din Comrat și o instituție privată din orașul Ialoveni. În prezent însă, cererea pentru instalarea unui astfel de sistem a crescut.

Petr Comarov, expert în eficiență energetică la AEER, declară că „în general, încălzirea geotermală poate fi mai costisitoare decât alte tehnologii de energie regenerabilă, precum solară sau eoliană, în funcție de locație și de condițiile geologice. Cu toate acestea, poate fi mai stabilă și mai fiabilă pe termen lung, iar costurile de operare pot fi mai mici decât la alte sisteme. În prezent, tot mai multe companii au început să producă pompe de căldură, prețurile lor au început să scadă și au devenit mai accesibile pentru locuitorii din Republica Moldova”.

Energia geotermală este una dintre cele mai stabile surse de încălzire. Din punct de vedere ecologic, la utilizarea unui sistem de încălzire geotermală lipsesc emisiile de gaze toxice care provoacă modificări climatice.