Schimbările climatice, abordate într-o conferință națională, sub patronajul Președinției. Maia Sandu: „O problemă reală, cu efecte de durată”

Peste 100 de reprezentanți ai autorităților centrale și locale, mediului academic, societății civile și producătorilor agricoli au participat la conferința „Avansarea agendei naționale privind schimbările climatice în silvicultură și agricultură în Republica Moldova”, organizată pentru prima dată sub patronajul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Participanții la conferință au discutat despre politicile de mediu pe care ar trebui să le implementeze autoritățile naționale pentru a face față vremii secetoase, precipitațiilor abundente și schimbărilor neprevăzute de temperatură.

Președinția Republicii Moldova, cu sprijinul UNDP Moldova, Fondului Verde pentru Climă și Embassy of Sweden in Chisinau, a lansat dialogul național privind riscurile și vulnerabilitățile provocate de schimbările climatice și oportunitățile de răspuns la acestea.

În cadrul conferinței, președinta Maia Sandu a declarat că schimbările climatice constituie o problemă foarte importantă pentru țara noastră, iar o dezbatere națională la această temă întârzie, deși este foarte necesară. „Schimbările climatice sunt o problemă reală și cu efecte de durată. În Moldova, anii secetoși sunt tot mai frecvenți, iar asta compromite roada pe câmpuri, seacă apele în fântâni, lacuri și râuri și usucă copacii în păduri. Resursele noastre de apă, agricultura și pădurile sunt cele mai afectate de schimbările climatice. Chiar dacă trecem printr-o perioadă foarte complicată, cu un război în vecinătate, cu o criză energetică majoră, cu o situație economică incertă, trebuie să abordăm la modul cel mai serios și problema schimbărilor climatice – și să acționăm”, a menționat șefa statului.

În opinia ei, agricultura trebuie ajutată să se adapteze la noile condiții. „Pentru asta e nevoie de planificare pe termen mediu și lung, cu siguranță este nevoie și de investiții, dar înainte de toate, trebuie să ne schimbăm modul de gândire și de abordare a problemei, să înțelegem că, indiferent de circumstanțe, rezultatele muncii noastre depind de noi, de efortul și dăruirea noastră”, a specificat Maia Sandu.

Totodată, împădurirea țării trebuie să fie făcută ținându-se cont de schimbările climatice. „Vrem să plantăm păduri care se vor prinde, vor crește și vor rezista 100, 200, 300 de ani, nu copaci care se vor usca peste zece ani. Așadar, reîmpădurirea trebuie făcută cu consultarea specialiștilor, alegând specii de arbori rezistenți la schimbările climatice”, a conchis președinta.

În ceea ce privește apele subterane și de suprafață, Maia Sandu a menționat că Republica Moldova are nevoie de o politică de stat clară și strictă pentru îngrijirea și protejarea râurilor și râulețelor. „În acest context, nu mai putem vorbi despre construirea sau reabilitarea unor sisteme de irigare de tip vechi, care folosesc volume mari de apă. Să învățăm de la cei care au reușit să se descurce cu resurse puține și să trecem la sisteme de irigare eficiente, care folosesc apă puțină, reciclată și nu irosesc resursele în van”, a continuat șefa statului.

Autoritățile lucrează la elaborarea programului național de adaptare la schimbările climatice

Autoritățile lucrează la elaborarea programului național de adaptare la schimbările climatice, astfel încât sectoarele-cheie – agricultura și silvicultura – să fie mai puțin afectate de ploi torențiale, secetă și variații bruște de temperatură.

Efectele devastatoare ale schimbărilor climatice riscă să se producă în special asupra sectorului economic-cheie – agricultura – afectând mai ales cetățenii din mediul rural. Datele Analizei comune de țară a ONU arată că pentru 57% dintre locuitorii Republicii Moldova agricultura reprezintă o sursă majoră de hrană și de venit.

Ambasadoarea Suediei la Chișinău, Katarina Fried, a menționat că țara pe care o reprezintă se angajează să sprijine eforturile continue ale Moldovei, în conformitate cu viziunea și aspirațiile țării pentru integrarea europeană. „Aceasta va rămâne o prioritate pentru noi în cadrul președinției UE de anul viitor, dar și dincolo de aceasta. Intenționăm să punem la dispoziție cunoștințele emergente, inovații, parteneriate și finanțare pentru progresul țării în ceea ce privește dimensiunile de mediu și climă”, a declarat Katarina Fried.

Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, Dima Al-Khatib, a afirmat că, în Republica Moldova, acțiunile privind schimbările climatice înregistrează deja progrese atât la nivel de politici, cât și în practică. Următorul Program național de adaptare la schimbările climatice și Programul de dezvoltare cu emisii reduse până în anul 2050 sunt în proces de elaborare, cu sprijinul Programului. „PNUD își menține angajamentul de a sprijini Guvernul Republicii Moldova în atingerea obiectivelor și acțiunilor ambițioase privind clima și tranziția ecologică, în conformitate cu deciziile luate la COP27 și rezultatele procesului național de planificare a politicilor în domeniul schimbărilor climatice”, a menționat Dima Al-Khatib.

În cadrul conferinței, șeful Agenției „Moldsilva”, Valeriu Caisîn, a menționat că resursele forestiere actuale sunt limitate și insuficiente pentru dezvoltarea echitabilă a Republicii Moldova. Totuși, în ultimii 100 de ani, vegetația forestieră a crescut de la 230 de mii de hectare până la 370 de mii de ha. În opinia lui, există posibilitatea de creștere a potențialului forestier prin gestionarea corespunzătoare a plantațiilor nou-create și vegetației forestiere apărute spontan în ultimii 20-30 de ani. „Majoritatea împăduririlor au fost făcute pe terenuri degradate, în condiții pedoecologice grele, unde arboretele realizează cu precădere productivități inferioare”, a relatat Valeriu Caisîn.

Conform unui clasament realizat în baza metodologiei de evaluare a vulnerabilității ND-GAIN (Notre Dame Global Adaptation Initiative), Moldova este considerată una dintre cele mai dezavantajate ţări din Europa, cu un înalt grad de vulnerabilitate la schimbările climatice. Potrivit șefului Direcției Monitoringul Resurselor Naturale din cadrul Agenției de Mediu, Marius Caț, există mai multe probleme negative care ar putea afecta sectoarele dezvoltării umane și creșterii economice a țării.

„Variațiile extreme și intense ale climei care se modifică drept urmare a schimbărilor climatice fac productivitatea Moldovei, care este dependentă de agricultură, să aibă de suferit. Să nu subestimăm rolul pe care pădurile îl joacă în viața noastră. Pe lângă rolul de rezervoare de carbon, acestea oferă numeroase servicii ecosistemelor: ajută la protejarea solului împotriva eroziunii, fac parte din circuitul apei în natură, protejează biodiversitatea, oferind un habitat pentru numeroase specii și reglează climatul local. Cu regret, constatăm că pădurile din Republica Moldova sunt la fel de vulnerabile în fața schimbărilor climatice, fapt confirmat de starea fitosanitară a ecosistemelor forestiere din țară. Dacă nu vor fi implementate politici de mediu complexe în viitorul apropiat, se așteaptă ca schimbările climatice să aibă un impact profund asupra Moldovei”, a specificat specialistul Agenției de Mediu.

Datele Agenției de Mediu mai arată că, pe lângă uscarea arborilor din cauza stresului climatic și intensificării incendiilor forestiere, se va modifica și rata de regenerare, densitatea arborilor și starea fitosanitară. Conform prognozelor, debitele apelor de suprafață din Moldova vor scădea cu 16-20% până în anul 2030 și se așteaptă că acestea vor deveni și mai instabile, cu viituri mai frecvente, în timp ce scurgerile anuale urmează să se reducă cu 13%.

Evaluarea comprehensivă privind rezultatele implementării Strategiei naționale de adaptare la schimbările climatice până în anul 2020 a arătat că sectorul agricol din Republica Moldova este slab adaptat la schimbările climatice. În pofida recomandărilor instituțiilor de cercetare și a mediului academic privind măsurile de adaptare la schimbările climatice în sectorul agricol, eficiența acestora este redusă din cauza lipsei unui sistem agricol durabil, care vizează atât menținerea și creșterea productivității culturilor, cât și conservarea și utilizarea rațională a resurselor naturale.

Vulnerabilitatea pădurilor din Republica Moldova la schimbările climatice este confirmată de starea fitosanitară actuală a ecosistemelor forestiere. Astfel, ca urmare a secetelor care au avut loc în anii 2007, 2011, 2012, 2015, 2019 și 2020, s-a produs o slăbire bruscă a ecosistemelor forestiere și s-a redus rezistența biologică a arborilor la acțiunea factorilor negativi, ceea ce a dus la degradarea plantațiilor de arbori, intensificarea proceselor de uscare pe suprafețe mari și crearea condițiilor favorabile pentru răspândirea în masă a dăunătorilor fitofagi și xilofagi.

Autoritățile Republicii Moldova, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, lucrează în prezent la elaborarea Programului național de adaptare la schimbările climatice, astfel încât sectoarele-cheie, inclusiv agricultura și silvicultura, să fie mai puțin afectate de secetă, ploi torențiale sau variații bruște de temperatură.

În Republica Moldova, aproape 450 de mii de hectare sau circa 11,3% din suprafața țării sunt acoperite cu păduri. Dintre acestea, pădurile mature, adică de zeci şi sute de ani, reprezintă doar 9%. Pentru comparație, în Uniunea Europeană media de împădurire este de 30-45%.