Experții de mediu se opun construirii cheiurilor temporare pe Nistru și Prut. Au semnat o declarație adresată conducerii statului

Mai mulți experți de mediu au semnat o declarație adresată președintei, prim-ministrei și ministrei Mediului prin care cer respingerea unui proiect legislativ ce vizează apele râurilor Prut și Nistru. Semnatarii declarației susțin că inițiativa legislativă va avea efect negativ asupra râurilor, iar pierderile economice din punerea în aplicare a lui vor depăși semnificativ beneficiile primite.

Este vorba despre proiectul 174/2022 din 10 mai 2022, înaintat de Vladimir Bolea. Prin acest document, autorul propune utilizarea pe scară largă a zonei de protecție a fluviilor Nistru și Dunăre, și râului Prut, care anterior erau protejate prin lege, pentru activitatea economică (construirea cheiurilor temporare și a căilor de acces la acestea pentru exportul de culturi și alte mărfuri și transport, și al pasagerilor).

În acest sens, proiectul de lege propune abandonarea procedurilor de expertiză de mediu și evaluare a impactului asupra mediului pentru toate activitățile propuse.

Semnatarii declarației atrag atenția că proiectul prevede scutirea de la păstrarea tăcerii în timpul sezonului de reproducere a peștilor, inclusiv permisiunea de a folosi ambarcațiunile cu motor pe apă în perioada de depunere a icrelor, defrișarea vegetației, extragerea nisipului și a pietrișului și alte activități. Nisipul și pietrișul extras din albiile minore ale râuri prin legea aceasta sunt scoase din sfera de aplicare a Codului subsolului, iar soarta lor ulterioară nu este determinată de lege.

„Este indicativ faptul că agenții economici care desfășoară lucrări de susținere a șenalului navigabil și de a crea cheiurile temporare sunt scutiți de compensarea daunelor aduse mediului, ce înseamnă că principiul ONU „poluatorul plătește” nu se aplică. În acest context, atragem atenția că în Republica Moldova există o metodologie aprobată, publicată în „Monitorul Oficial” și aplicată pentru evaluarea economică a impactului lucrărilor de așa fel asupra resurselor naturale piscicole. Această practică a existat și în timpul sovietic.

Proiectul de lege nu ține cont de schimbările de regim hidrologic care au avut loc în ultimele decenii și de diminuarea continuă a râurilor și vizează de fapt extragerea și vânzarea nisipului și a pietrișului din râuri sub pretextul dezvoltării navigației, care nu poate fi eficientă în aceste condiţii naturale. În plus, după cum reiese din nota de informare, punerea în aplicare a legii necesită investiții bugetare semnificative, o alternativă la care este vânzarea de nisip și prundiș – o activitate coruptă bine cunoscută. Nu este luat în considerație faptul că, din cauza construcției de hidrocentrale pe râuri, scurgerea solidă de nisip și pietriș a fost oprită. Prin urmare, extragerea lor va duce la colmatarea râurilor și la pierderea biodiversității, la pierderea capacității râurilor de a se autopurifica, ce produce ridicarea prețurilor la pregătirea apei pentru băut, și a funcției de recrearea.

Acest proiect de lege nu poate fi îmbunătățit prin căutarea de compromisuri, ci trebuie respins, întrucât se bazează inițial pe presupuneri false cu privire la posibilitatea dezvoltării navigației cu drepturi depline pe Nistru și Prut în condițiile hidrologice actuale”, se spune în declarație.

Totodată, în avizul Centrului Național Anticorupție la proiectul de lege se menționează că toate lucrările ce țin de amenajarea cheiurilor temporare, precum și a lucrărilor de menținere a șenalului navigabil, urmează să fie permise numai în baza acordului de mediu sau, după caz, în baza avizului expertizei ecologice de stat, cu respectarea condițiilor și măsurilor de protecție a mediului.

„Concomitent, proiectul urmează a fi supus expertizei ecologice, care să asigure minimizarea impactului asupra mediului înconjurător prin aprobarea proiectului respectiv”, menționează CNA în raportul său de expertiză.

Declarația a fost semnată de membrii Grupului de lucru 3 Mediul, Schimbările Climatice și Securitatea Energetică al Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a Uniunii Europene și membrii Consiliului Național al ONG-urilor de Mediu.