fbpx

#CLIMATECHANGE – Ce sunt schimbările climatice și ce facem cu ele? (I)

 #CLIMATECHANGE – Ce sunt schimbările climatice și ce facem cu ele? (I)

Foto: Shutterstock/nicostock

Susține Ecopresa, distribuie!

Fie că suntem conștienți de asta sau nu, schimbările climatice ne șlefuiesc viitorul în fiecare clipă.

Cu ocazia summit-ului COP26 desfășurat la Glasgow (31 octombrie-12 noiembrie), EcoVisio a pregătit un material foarte informativ, care abordează schimbările climatice pe înțelesul tuturor. Vă invităm să lecturați mai jos prima parte, pentru a înțelege puzzle-ul climatic în ansamblu.

Schimbările climatice. O frază care devine deja familiară în spațiul mass-media, dar încă nu este atât de familiară în lista sarcinilor prioritare ale Statelor, organizațiilor și companiilor, cât ar trebui să fie [deja necesară urgent]. Schimbările climatice nu se referă doar la topirea ghețarilor și la urșii polari, care sunt undeva departe și par să ne preocupe mai puțin – ci și la schimbările pe termen lung ale temperaturii, condițiilor meteorologice și modului nostru obișnuit de viață.

În timp ce cea de-a 26-a sesiune a Conferinței ONU privind schimbările climatice are loc la Glasgow, vă vom spune ce este important să știți astăzi despre acest subiect.

NATURA! SAU OAMENI?

Există schimbări naturale și antropice – adică legate de activitatea umană. Astăzi, activitatea umană este principalul motiv pentru accelerarea schimbărilor climatice. Dacă schimbările naturale durează zeci de mii de ani, atunci schimbările antropice ne conduc de sute de ori mai repede la schimbări pentru care umanitatea nu are timp să se pregătească (consumul de resurse sau acumularea de deșeuri are loc mai repede decât umanitatea găsește o modalitate de a restabili mediul).

Știați că

ULTIMUL DECENIU A FOST CEL MAI CALD DIN ISTORIA OMENIRII?

Majoritatea oamenilor asociază schimbările climatice doar cu creșterea temperaturii, dar aici nu este cazul. Secetele, topirea sloiurilor de gheață polară, inundațiile, incendiile extinse, furtunile, reducerea diversității biologice, migrația sunt doar o parte din consecințele catastrofale.

Cel mai cald deceniu este o reamintire dură despre ritmul neobosit al schimbărilor climatice, ceea ce distruge viețile și mijloacele de trai de pe planetă

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres

1,11 °C

Cu atât temperatura în 2019 a fost mai mare decât în 1800-1900. În comparație cu secolul XX, în 2019 temperatura medie Mondială a fost cu 0,95 grade mai mare

1,5 °C

Odată cu încălzirea globală a temperaturii la această valoare, vor exista schimbări puternice în intensitatea anotimpurilor, valuri de căldură crescute, schimbări ale precipitațiilor, care ar provoca inundații și secetă

2 °C

Creșterea cu o astfel de valoare a temperaturii va duce la faptul că indicatorii de căldură extremă vor atinge mai des limite critice, după care agricultura și sănătatea umană vor suferi semnificativ.

De exemplu, căldura extremă pe care am observat-o în 2021 are toate semnele schimbărilor climatice antropice. Și astfel de fenomene vor apărea mai des și mai intens. 

Pentru a afla mai multe despre situația pentru 2021, vă sugerăm să citiți textul raportului grupului de lucru IPCC (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice).

Iar în videoclipul de mai jos, Lena și Katea vorbesc despre relevanța schimbărilor climatice pentru Moldova, ce trebuie făcut în acest sens – și ce face EcoVisio

DE CE ASTA MĂ PRIVEȘTE ATÂT PE MINE, CÂT ȘI PE TINE?

Schimbările climatice exacerbează problemele existente de mediu, sociale și economice. Țara noastră este un exemplu frapant. Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în ceea ce privește consecințele schimbărilor climatice, deoarece avem un ecosistem foarte neprotejat, precum și un nivel extrem de scăzut de interes și înțelegere a acestei probleme. Observăm și experimentăm fenomene naturale extreme: secete, inundații, uragane și incendii care duc la distrugerea infrastructurii, foamete, lipsa de apă curată în țara noastră sau în alte țări… E îngrozitor, dar noi nu ne gândim suficient la cauze, precum și la posibilitățile de atenuare sau evitare a daunelor.

Orice schimbări climatice care nu au legătură directă cu Moldova pot avea consecințe pentru ea! Să privim acest lucru cu ajutorul unui exemplu:

Ghețarii topiți conduc nu numai la o creștere a nivelului Oceanului Mondial, ci și la o schimbare a “abilităților” sale. Inițial, oceanul este unul dintre principalii noștri “aliați”, care absoarbe dioxidul de carbon, elimină fluctuațiile puternice ale temperaturilor, ajută umiditatea și căldura să ajungă în zone îndepărtate ale pământului. După după cum vă amintiți din școală, clima Europei depinde de curentul Golfului, care aduce vreme caldă și precipitații. Iar încălcarea sa, datorită schimbărilor în proprietățile și volumele apei oceanice, poate duce la o climă rece și uscată în țara noastră, care se va caracteriza printr-o cantitate mică de precipitații.

Ce urmează? Moldova, fiind o țară agrară, poate pierde un climat favorabil pentru cultivarea culturilor. Din această cauză riscă să crească costurile de creștere a acestora, să se reducă cantitatea recoltei; ca urmare, prețuri ridicate.

CARE ESTE CAUZA ÎNCĂLZIRII GLOBALE?

Principala cauză a încălzirii globale este activitatea umană. Oamenii ard combustibili fosili (cărbune, petrol, gaz) pentru a produce energie și toate lucrurile, ca urmare a eliberării gazelor în atmosferă – dioxid de carbon, metan, oxid de azot, gaze fluorurate. Acestea conduc la efectul de seră, deoarece sunt capabile să absoarbă multă căldură solară. Dioxidul de carbon reprezintă 64% din cauzele antropice ale încălzirii globale. Acum, concentrația sa în atmosferă este cu 40% mai mare decât în epoca preindustrială.

Agricultura este una dintre principalele surse de gaze cu efect de seră: vacile și oile emit metan în timpul digestiei, iar datorită utilizării multor îngrășăminte apare o creștere a concentrației de oxid de azot în atmosferă.

Ce absoarbe dioxidul de carbon? Primul gând – pădurile. Acestea reglează clima, dar datorită defrișărilor, acest efect este minimizat. Din 1980 până în 2000, 100 de milioane de hectare de păduri tropicale au fost distruse pentru a construi orașe, pășuni, plantații și câmpuri. Mai mult de jumătate din creșterea producției agricole globale a fost realizată prin despăduriri. Aceasta este ca 29,5 teritorii ale Moldovei sau 19230 teritorii ale Codrilor moldovenești.

Mai mult de jumătate din creșterea producției agricole globale a venit din defrișări. Situația din Moldova nu este mai bună – suprafața noastră forestieră este semnificativ mai mică decât media europeană. Între timp, copacii nu numai că absorb dioxidul de carbon, ci ajută să facă față consecințelor schimbărilor climatice (secetă, inundații etc.). Copacii sunt, fără îndoială, o necesitate pentru Moldova.

Pe lângă păduri, și oceanul este “angajat” în absorbția dioxidului de carbon. Cu toate acestea, ca urmare a topirii gheții și creșterii temperaturii, oceanul mondial își pierde treptat capacitatea de a îndeplini această funcție – ceea ce înseamnă că concentrația de CO2 în atmosferă, precum și amploarea schimbărilor climatice, cresc semnificativ.

Atât în ocean, cât și pe uscat, nu numai animalele mor, ci și plantele care nu sunt adaptate la schimbările condițiilor climatice – ceea ce afectează și capacitatea planetei de a absorbi dioxidul de carbon.

Mâine vom continua incursiunea ghidată de EcoVisio prin schimbările climatice, descoperind cum putem fi parte din soluție

Textul articolului a fost redactat de Aliona Talmazan, stagiară EcoVisio, cu sprijinul și ghidarea echipei. Traducerea din rusă a fost asigurată de Adriana Grosu, iar ilustrațiile sunt semnate de Veronica Ternavschi. Articolul original este disponibil în formă integrală pe website-ul EcoVisio 

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Clara Abdullah