Foto: Top șapte țări în care sunt defrișate un număr considerabil de păduri
În ianuarie 2021, World Wildlife Fund (WWF) a publicat un raport despre starea problemei de defrișare a lumii și 24 de „fronturi de defrișare” sau locuri în care suprafețele mari de pădure sunt amenințate. Studiul a concluzionat că 43 milioane de hectare de pădure din întreaga lume au fost eliminate în ultimii 13 ani, transmite livescience.com.
„Natura este în cădere liberă și clima noastră se schimbă periculos – protejarea pădurilor prețioase precum Amazonul este o parte vitală a soluției acestei crize globale”, a declarat Tanya Steele, director executiv la WWF, într-un comunicat. Pădurile Pământului sunt plămânii planetei noastre, inhalând dioxid de carbon atmosferic (CO2) și expulzând oxigenul respirabil. Această capacitate de a absorbi CO2 înseamnă că pădurile acționează ca chiuvete de carbon și stochează CO2 din atmosferă, reducând impactul negativ pe care gazul de seră îl poate avea asupra încălzirii globale. Din anii 1960, chiuvetele de CO2 ale Pământului au absorbit aproximativ 25% din emisiile de CO2 provenite din combustibilii fosili, potrivit BBC. De exemplu, pădurea tropicală amazoniană stochează în jur de 1,1 până la 1,3 tone (1 până la 1,2 miliarde de tone metrice) de CO2, în fiecare an, conform WWF.
Cu toate acestea, datorită creșterii populației globale și a creșterii cererii de resurse, cum ar fi combustibil, alimente și terenuri, defrișările fac ravagii în pădurile din întreaga lume. De exemplu, 12 milioane de hectare de acoperire cu arbori tropicali s-au pierdut doar în 2020, potrivit cercetărilor efectuate de Universitatea din Maryland.
Iată doar o mână din aceste „fronturi de defrișare” pentru a arăta realizarea strictă a defrișărilor din întreaga lume:
1. Papua, Indonezia
Indonezia reprezintă doar 1% din suprafața terestră a Pământului, dar pădurile tropicale care acoperă 18.000 de insule ale țării găzduiesc 10% din speciile de plante ale planetei noastre, potrivit NASA. Cu toate acestea, între 2001 și 2020, Papua, cunoscută și sub numele de Noua Guinee de Vest, a pierdut în jur de 666.000 de hectare de acoperire arbore, ceea ce echivalează cu aproximativ 546 de milioane de tone (495 milioane de tone metrice) de emisii de CO2, potrivit Global Forest Watch.
2. Borneo, Indonezia
Plantațiile de palmieri reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa Inimii Borneo – partea principală a insulei indoneziene, unde pădurile sunt încă intacte, acoperind o zonă de mărimea Utah. Ca sursă ieftină de ulei pentru hrană și combustibil, uleiul de palmier este o marfă fierbinte în Indonezia; cu toate acestea, uleiul de palmier a dus și la pierderea a cel puțin 39% din acoperișul copacilor din Borneo, potrivit Reuters.
Peste 90% din producția globală de ulei de palmier are loc în Malaezia și Indonezia, potrivit WWF. Drept urmare, au fost tăiați nenumărați copaci pentru a face loc plantațiilor de palmieri; pe măsură ce acești copaci au căzut, au suferit și populațiile sălbatice rezidente. Desigur, activitatea umană nu este singura amenințare pentru pădurile indoneziene. Pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească, apariția incendiilor de pădure pare să urmeze exemplul, potrivit Raportului special știință climatică: Fourth National Climate Assessment, Volumul I. În 2019, incendiile s-au declanșat pe 8 575 km pătrați din jungla Borneo, eliberând aproximativ 690 milioane tone (626 milioane tone metrice) de dioxid de carbon între august și octombrie, potrivit CNN.
3. Gran Chaco, Argentina
Gran Chaco este a doua cea mai mare pădure din America de Sud și este un punct fierbinte pentru animale sălbatice, oferind habitat pentru aproximativ 3.400 de specii de plante, 500 de specii de păsări și aproximativ 150 de specii de mamifere, potrivit WWF. Gran Chaco, care se întinde pe o suprafață de aproximativ 650,00 km pătrați, a fost supus unor ani de defrișări pentru dezvoltarea agricolă. Între 2010 și 2018, 29.000 km pătrați de pădure au fost transformați în terenuri agricole de soia și ferme de creștere a animalelor, potrivit NASA. Imaginea de mai sus prezintă o porțiune de pădure din provincia Salta din nordul Argentinei care a fost dezbrăcată și înlocuită cu câmpuri.
4. America de Sud – Peru
În ultimii 20 de ani, pădurea tropicală peruviană amazoniană a fost una dintre cele mai afectate zone din lume prin defrișări, potrivit WWF. În 2015, 1.100 mile pătrate (aproximativ 2.800 km pătrați) de păduri din Peru au fost tăiate în fiecare an, cu aproximativ 80% din defrișări cauzate de tăieri ilegale, potrivit WWF. O regiune din Peru, numită Madre de Dios, a înregistrat mari pierderi de pădure datorită exploatării ilegale de aur. Între 2001 și 2020, regiunea Madre de Dios a pierdut în jur de 672.000 de acri (272.000 de hectare) de acoperiș arbore, potrivit Institutului de Inginerie și Tehnologie.
5. Amazon, Bolivia
Din 2000, Bolivia a pierdut 9,5% din acoperișul arborescent. Acest lucru este echivalent cu aproximativ 15 milioane de acri (6,1 milioane de hectare) și 2,6 gigatone de emisii de CO2, potrivit Global Forest Watch. În Santa Cruz, cel mai mare dintre cele nouă departamente constitutive din Bolivia, s-au defrișat zone vaste de pădure tropicală uscată pentru uz agricol. Această imagine compusă a fost creată prin combinarea a trei imagini realizate de satelitul Copernicus Sentinel-2 pe tot parcursul anului 2019 și prezintă zonele joase boliviene care au fost transformate în comunități agricole din anii 1980, potrivit NASA. Fiecare dintre aceste câmpuri radiale are o dimensiune de aproximativ 20 km pătrați, cu o așezare mică, incluzând o biserică, școală și teren de fotbal în centrul fiecăruia.
6. Amazon – Brazilia
Pădurea tropicală amazoniană este cea mai mare pădure tropicală de pe Pământ și găzduiește 10% din toate speciile de plante și animale. Pădurea tropicală face parte din Amazon Biome, o zonă care se întinde pe aproximativ 6,7 milioane km pătrați și traversează opt țări, potrivit WWF. În ultimii 40 de ani, mai mult de 18% din pădurea tropicală amazoniană găsită în Brazilia s-a pierdut – egală cu dimensiunea Californiei – din cauza exploatării forestiere și a agriculturii, potrivit Greenpeace.
7. Africa de Est, Madagascar
Pădurile din estul Madagascarului au fost supuse defrișărilor pentru a face loc dezvoltării agricole timp de mulți ani, potrivit unei cercetări publicate în revista Agriculture, Ecosystems and Environment Începând cu anul 2000, națiunea a pierdut 24% din acoperirea arborilor, conform Global Forest Watch . Una dintre cauzele majore ale defrișărilor în Madagascar este agricultura „slash and burn”, cunoscută și sub denumirea de swidden. Această metodă de defrișare implică tăierea unor zone extinse de păduri și arderea copacilor căzuți. Scopul său este de a încorpora biomasa copacilor în sol, crescând astfel fertilitatea solului în beneficiul culturilor agricole, conform Enciclopediei eticii alimentare și agricole.
World Wildlife Fund lucrează pentru protejarea pădurilor de mai bine de 50 de ani. World Wildlife Fund colaborează cu guverne, companii, comunități și alte părți interesate pentru a promova certificarea pentru practicile responsabile de gestionare a pădurilor, combate tăierile ilegale, reforma politicile comerciale, protejarea zonelor împădurite și multe altele.