Despre Convenţia Aarhus… la Hollywood
Subiectele de mediu sunt abordate din ce în ce mai mult în cinematografia mondială. Deși majoritatea filmelor se axează pe fenomene climatice extreme, catastrofe naturale care presupun efecte speciale și eroi care în ultima secundă reușesc să salveze omenirea de la pieire,există și o serie de filme care ne aduc în prim-plan cazuri reale de un impresionant activism civic și o adevărată luptă pentru dreptul la un mediu înconjurător sănătos. Una din aceste pelicule este și „Erin Brockovich” – filmul inspirat din biografia unei persoane reale, semnat de regizorul Steven Soderbergh.
Așadar, Erin Brockovich este numele personajului principal dar și cel al unei femei din SUA care a reușit să câștige cel mai mare proces din istoria Americii (de până atunci – adică 1996) împotriva unei corporații. Cu faimoasa Julia Roberts în rolul principal – eroina filmului reușește să scoată la iveală una dintre cele mai mari crime de mediu din istorie.
Angajată a unui birou de avocați, din întâmplare, uitându-se prin documente, descoperă că o companie de servicii publice, reprezentând Pacific Gas &Electricity, contaminează rezerva de apă de la Hinkley, un orășel cu 3500 locuitori, situat în deșertul Mojave, la distanța de 150 km de Los Angeles. Se hotărăște să anunțe locuitorii acestei așezări de probabilitatea existenței unei legături între Crom VI – o substanță cancerigenă folosită în scopul reducerii corodării instalațiilor sistemului de răcire a apei – și apariția unor probleme de sănătate cum ar fi sângerări nazale, malformații ale oaselor, cancere pulmonare…
Impresionat de ideea ei, Ed Masry, un avocat care o angajase ca secretară în anul 1991, o încurajează să țină sub observație cazul și i se alătură în demersuri, în ciuda lipsei lui de experiență în domeniu… In 1994, Erin află că o altă filială a companiei de gaz și electricitate, din Kettleman City, California, riscă să provoace o poluare identică. Reușește să-l determine pe patronul firmei s-o însoțească la fața locului și constată prezența acelorași semne ucigașe pe care le întâlnise și la Hinkley în natură. Neobosită, continuă investigațiile pe cont propriu, coboară si urca în puțuri de apă, strânge broaște în agonie din piscine, ia probe din rezervoarele de apă, adună praful alb de pe copaci, rămas în urma evaporării apei… Analizele spun mereu același lucru: apa e contaminată. După nouă luni de investigații, Erin și Masry consideră că au adunat suficiente probe pentru a fi prezentate în fața justiției, așa că deschid proces împotriva companiei respective, sub acuzația că poluează apa cu un produs cancerigen.
In 1996, s-a dat verdictul: compania de electricitate Pacific Gas & Electric Company (PG&E) din California a fost nevoită să plătească 333 de milioane de dolari tuturor celor care au fost afectați de contaminarea rețelei de apă potabilă a orașului Hinkley cu substanțe considerate cancerigene (Crom VI). Subiectul a intrat pe agenda Centrului de Sănătate Publică, iar autoritățile au început să facă studii și să monitorizeze în permanență calitatea apei.
Pacific Gas &Electricity este doar unul din cazurile de mare rezonanță care a ajuns să fie transpus într-o peliculă cinematografică fiind văzut de o lume întreagă și care demonstrează încă o dată că atunci când oamenii conștientizează problemele de mediu și consecințele asupra vieții lor, atunci când își unesc forțele și decid să lupte până la capăt – nici un imperiu și nici o putere nu poate să-i împiedice să-și facă dreptate.