Strigăt „în pustiu” sau cui îi convine dispariţia albiei vechi a Nistrului

97
Vedere a Luncii Nistrului Foto: AJMTEM

Fără apă nu este viață – de actualitatea acestei expresii s-au convins locuitorii din Talmaza, Grădinița și Copanca (raioanele Ștefan Vodă și Căușeni), care, pe parcursul a două decenii „asistă” la uscarea albiei vechi a Nistrului, numită popular „Nistrul chior”.

Odinioară, pe întreaga lungime de 42 km, aceasta era plină cu apă, cu bălți mari și mici, gârle și stufărișuri, păsări și pește. Astăzi, imensa luncă inundabilă e aproape uscată.
Reconstrucția ecologică a acestui ecosistem unic ar aduce beneficii uriașe pentru întreaga regiune. „Nistrul chior” poate aduna milioane de metri cubi de apă, iar refacerea acestui paradis aproape pierdut, va însemna nu doar beneficii pentru natură, dar și pentru oameni. Este timpul să fie curmate dezechilibrele și să reîntoarcem „Nistrului chior” vigoarea de altădată.

Traseul Nistrului Chior. Captura: google map
Traseul Nistrului Chior. Captura: google map

Se pierde bogăţia de pe Nistru

„Nistrul chior”, cu principalul nucleu „Lunca Talmaza”, ocupă o suprafață de 54 hectare și face parte din Zona Ramsar „Nistrul de Jos”, protejată la nivel internațional din anul 2003. Albia veche formează cel mai mare bazin acvatic natural din ţară, acum înnămolit. Este un habitat al multor păsări și mamifere, specii rare de plante, insecte, pești. Din păcate, chiar dacă este parte a unei convenții internaționale, lunca este îndiguită, iar terenurile repartizate după principiul „aruncării cu căciula” sunt prelucrate până în albie. Drenajul insuficient duce la salinizarea terenurilor și doar umplerea albiei cu apa din Nistru ar salva situația. Experții sunt îngrijorați și de eroziunea eoliană și, parţial, acvatică, ce duce la înmlăștinirea fluviului, în special în locurile unde se întrerupe perdeaua forestieră de protecţie a apelor.
Frecvente sunt pășunatul ilegal, vânatul și pescuitul neautorizat, tăierea ilicită a pădurilor seculare.
„Trebuie să dăm viață „Nistrului chior”, în caz contrar – îl vom pierde definitiv”, se îngrijorează primarul satului Talmaza, Ion Osipov. În sala de ședințe s-au adunat primari, lideri agricoli, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, pentru a discuta despre starea vechii albii a Nistrului și a-și uni eforturile întru salvarea acesteia. Întâlnirea a fost organizată de Societatea Ecologică „Biotica”, care, realizează proiecte în regiunea Nistrului de Jos, cu sprijinul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA). La discuție au luat parte și reprezentanții mass-media, revistei NATURA, grație turului de presă organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din R. Moldova (AJMTEM).

O misiune greu de realizat 

De mai bine de un deceniu cetățenii din regiune dau alarma despre lipsa apei în „Nistrul Chior”. Acest ecosistem a ajuns a fi extrem de vulnerabil, s-a transformat într-un șir de bazine acvatice cu condiţii de putrefacţie. Potrivit experților SE „Biotica”, suprafaţa de acumulare a apei s-a redus considerabil, s-au uscat afluenţii permanenţi și puternici, nu sunt nici curenţi subterani. Apele de viitură ajung rareori în albia veche – doar în timpul inundațiilor mari –, printr-un canal săpat de către locuitorii din Talmaza. O altă problemă este nerespectarea regimului perdelei riverane de protecţie a apelor. Acum, deținătorii de loturi ar trebui să se retragă din albie și să participe la împădurirea malurilor. „Din păcate, până acum nu am reușit să obținem finanțare de la nici un donator. Pentru prima dată avem un proiect mic, finanțat de ADA, care prevede curățarea canalului la stația de pompare de la Talmaza și construcția unei ecluze. Lucrările vor începe în scurt timp. Ulterior, într-un alt proiect susținut de ADA, vom crea și reabilita perdelele forestiere de protecție”, spune Gabriel Mărgineanu, reprezentant al SE „Biotica”. Potrivit lui, pentru reabilitarea completă a albiei vechi ar fi nevoie de circa 60 milioane lei, însă asemenea resurse financiare nu sunt disponibile.
„Problema „Nistrului chior” nu este doar a celor trei localități prin care acesta trece, dar este de nivel național, de importanță strategică în procesul negocierilor dintre Guvernele Moldovei și Ucrainei”, este de părere Rodica Iordanov, director executiv al Asociației „EcoContact”. Organizația pe care o conduce facilitează procesul de consultare cu populația locală, pentru creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor și asigurare a durabilității proiectului de reabilitare a zonei umede „Nistrul chior”. „Dacă umplem albia, vom putea prelua un volum foarte consistent de apă și vom avea mai multe argumente în negocierile cu partea ucraineană privind debitul fluviului”, spune Rodica Iordanov.

Albia fără apă a Nistrului Chior. Foto: Gabriel Margineanu
Albia fără apă a Nistrului Chior. Foto: Gabriel Margineanu

Cei treizeci de… bani

Afanasii Cuțitari, primarul satului Copanca, consideră că autoritățile și organizațiile neguvernamentale ar trebui să adreseze o solicitare către Guvern prin care să ceară scutirea de tariful de 30 de bani/m3 pentru pomparea apei din Nistru. Astfel, albia veche ar putea fi umplută, prin pompare, cum se făcea înainte de anii 90. Unii, însă, sunt sceptici, or un răspuns pozitiv ar putea veni acum din considerente electorale și ar fi valabil pentru o perioadă scurtă de timp. De aceea,
o alternativă ar fi construirea unui sistem de panouri fotovoltaice, care va asigura energie electrică generată de soare, în mod gratuit. O altă problemă foarte mare sunt ecluzele, care nu au mai fost folosite mai bine de două decenii, sunt deteriorate, echipamentul de la stația de pompare a fost sustras.

Restabilirea legăturii permanente cu fluviul ar rezolva, în mare măsură, problemele „Nistrului chior”. Fermierii ar avea apă pentru irigare, ar fi restabilite rezervele piscicole și ale biodiversităţii, s-ar menține volumul apelor subterane și rezervele de apă potabilă în fântânile satelor învecinate.

O nouă viaţă albiei vechi

De câteva decenii, Nicolae Grosu este un promotor neobosit al ideii de creare a Parcului Naţional „Nistrul de Jos”, pe care a lansat-o în 1995, când deținea funcția de primar. Abia pentru anul 2022 în planurile Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, este stabilită crearea Parcului Naţional „Nistrul de Jos”. Îngrijorător este, însă, că se fac reauzite vocile celor care sunt împotriva noului statut, în special a vânătorilor de elită, care au trecere și pe la Parlament.
Nicolae Grosu visează la o reabilitare a Nistrului de Jos și albiei vechi, pentru ca zona să redevină bogată în păsări, pește, stuf și papură. Ar vrea ca Nistrul cu maluri împădurite să devină aievea, nu doar în amintiri. Bălțile Nistrului să sclipească sub razele soarelui, nu sub flăcările miriștii pe care o aprind cei inconștienți. „Nu este timp de a plânge, tot ce am pierdut trebuie de restabilit. Avem misiunea de a conserva acest areal deosebit de prețios. Dacă nu acţionăm, vom plăti prea scump”, conchide apărătorul Nistrului, Nicolae Grosu.

logo adaArticol publicat în cadrul proiectului „Managementul integrat al resurselor de apă în Republica Moldova – pentru o dezvoltare durabilă și populaţie sănătoasă” realizat de Mișcarea Ecologistă din Moldova, în cadrul Programului de Suport (granturi) destinate ONG‐urilor de mediu în domeniul managementului integrat al resurselor de apă, administrat de Agenția „Apele Moldovei”, ca parte a Proiectului „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul de apă și sanitație din Republica Moldova (Faza 01)”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA).

 

LĂSAȚI UN MESAJ