Tineri, activi și preocupați de mediu, așa sunt  Eugen Guzun, Gabriela Isac și Mihaela Peștereanu, autorii proiectului Ask a Worm. Ei își doresc ca oamenii să înțeleagă că, în realitate, gunoiul este o resursă care trebuie utilizată rațional. Astfel, cei trei promovează o metodă prin care deșeurile alimentare ajung în pământ și participă la circuitul natural.

„Există puține deșeuri care într-adevăr pot fi numite gunoi – adică nu mai au niciun folos. Deșeurile alimentare sunt unele dintre cele mai reprezentative în acest sens. Resturile din hrana noastră ar trebui să se întoarcă în sol, să devină hrană vietăților, să se transforme în humus și să ajute la creșterea noilor roade care să ajungă pe mesele noastre. Sau, pur și simplu, să îmbunătățească solul terenurilor degradate. E important să se întoarcă în circuitul natural. Aici fiecare dintre noi poate să ia decizia – să trimită totul la gunoiște sau să facă un mic efort adițional și să ajute deșeurilor organice să-și continue viața cu folos pentru om și natură. Fiecare poate decide să fie parte a problemei sau parte a soluției”, spun membrii echipei Ask a Worm.

Echipa Ask a Worm

Echipa Ask a Worm

Eugen Guzun, Gabriela Isac și Mihaela Peștereanu, care formează echipa Echipa Ask a Worm, se ocupă de proiect în timpul liber. Eugen este programator al jocului online despre schimbările climatice „KeepCool” și coordonator al iniţiativei „Seed It Forward”. Gabriela este director de programe educaționale la asociația obștească „EcoVisio”, iar zi de zi coordonează inițiativa „Seed It Forward” și diferite proiecte. Mihaela este coordonatoare pe comunicare la „EcoVillage Moldova” din satul Râșcova, dar este implicată şi în alte activităţi concomitent, inclusiv în mişcarea „Extinction Rebellion Moldova”.

Ideea proiectului s-a născut în 2017, în timp ce Chișinăul era  împânzit de gunoi, care nu putea fi evacuat din cauza protestului locuitorilor din Bubuieci care blocaseră trecerea camioanelor cu deşeuri spre gunoiştea din satul lor.

„Treceam pe lângă movile enorme, mirositoare, pline de muști, care „creșteau” lângă containere. Ne gândeam că dacă am separa „ingredientele” acestora am vedea că sunt inofensive și chiar ar putea fi valorificate – hârtie, metal, sticlă, plastic…. Dar cel mai problematic aspect erau deșeurile organice. Pâine cu mucegai, coji de cartofi, resturi de fructe  sau niște flori vestejite – anume ele erau sursa mirosului înăcrit, a muștelor și guzganilor. În același timp, partea organică reprezenta cel mai voluminos „deșeu””, își amintesc tinerii.

Astfel, în căutarea unei soluții, cel puțin pentru uz propriu, și-au amintit de metoda Bokashi, despre care le povestise cândva o voluntară din Olanda. Bokashi este o metodă de a trata deșeurile alimentare ca ele să se „conserveze” și să ajungă în natură atunci când putem să le ducem – o dată în câteva zile, o dată în săptămână, o dată în lună – fără a pierde nutrienți, fără a emana gaze de seră și a cauza neplăceri oamenilor din jur.

Cum funcționează Ask a Worm

Numele de Bokashi vine din japoneză și se traduce drept „materie organică fermentată”, adică „murătură”. Deșeurile de bucătărie nu putrezesc, ci se supun fermentării anaerobe într-o căldare închisă ermetic. Pentru a porni acest proces, deșeurile se presoară cu tărâțe „bokashi” –care conține un amestec de bacterii benefice: lactobacili, drojdii și bacterii fotosintetice purpurii. Cu ajutorul lor, resturile alimentare se „murează” și se conservează până a ajunge în sol.

Odată ce resturile alimentare sunt „murate”, ele pot fi ținute până în momentul când este posibilă evacuarea. Când conținutul căldării ajunge pe sol, se începe procesul de compostare normală – doar că mai eficientă și mai rapidă decât de obicei.

Gabriela și Eugen spun că au încercat metoda și văzând că funcționează de minune au vrut să-și împărtășească descoperirea cu alți oameni. „În momentul acela visam „să conectăm” oamenii din oraș, care au nevoie să „scape” de resturi organice, cu fermierii din suburbii, care ar composta aceste resturi și ar beneficia de îngrășământ. În schimb, fermierii ar putea să ofere producția lor – mai sănătoasă, direct la consumator”, spun tinerii.

Așa și s-a născut inițiativa Ask a Worm – numită în onoarea viermilor din fructe și râmelor din sol, care fac parte din circuitul naturii și știu ce-i natural și bun.

Mihaela s-a alăturat echipei în iunie 2019 și de atunci informează oamenii despre posibilităţile de compostare urbană. Totodată, alături de colegi vrea să construiască cât mai multe puncte de colectarea compostului în spaţiu urban, astfel încât, „să putem învăţa împreună cu vecinii de bloc sau cartier cum să utilizăm şi să avem grijă de un spaţiu comun”, spune tânăra.

Punctele de compostare din Chişinău

Cei care doresc să înceapă compostarea acasă, în schimbul a 50 de lei primesc două găleţi ermetice de 10 litri și 300 gr de tărâţă Bokashi. Apoi, individual, după procesul de pre-compostare acasă (care durează aproximativ 10-14 zile), pot să-și ducă  „compostul” la un punct de compostare sau să-l folosească pe terenul propriu.

Cum arată gălețile și procesul de murare/compostare

 

Tinerii spun că au avut reacții diferite. Majoritatea utilizatorilor sunt bucuroşi că au descoperit această metodă, pentru că le face rutina mai uşoară. Sacul cu gunoi este aruncat mai rar, iar coşul de gunoi nu miroase urât. Sunt și câteva companii și ONG-uri care, în așa mod, și-au făcut oficiile mai verzi. Printre cei care au început să precomposteze sunt unii care au încetat să facă asta din cauza că nu le placea mirosul specific sau că nu aveau timp să ducă găleata separată la punctul de compostare.

Pe viitor, tinerii intenționează să instaleze minim câte un punct de compostare în fiecare sector al oraşului. Astfel, va fi mai comod fiecărui cetăţean care deja precompostează să ducă găleata în spaţiul special amenajat. „Dorim să ne extindem şi să lucrăm şi cu industria gastronomică, astfel încât mici restaurante şi cantine să înceapă să separe deşeurile organice şi să încerce metoda Bokashi”, spune echipa Ask a Worm.

În același timp, cei trei colegi își doresc ca oamenii să devină mai conștienți de acțiunile lor și să încerce să fie parte a soluțiilor pentru un mediu mai curat.

„Nu trebuie să devii instantaneu cel mai „eco” om de pe planetă. Important să gândeşti raţional la resursele pe care le ai, să încerci ce poți face acum pentru a reduce cât de cât consumul, însă fără prea multe sacrificii. Dacă-ţi reuşeşte, să nu renunţi. Pas cu pas, zi de zi, poţi dezvolta obiceiuri sănătoase. Și cel mai important este să înţelegi pentru ce faci aceste schimbări. Dacă nu o faci pentru o planetă mai verde, atunci fă-o pentru tine. Ca să trăiești mai sănătos și fericit, dar să ajuți şi altora să trăiască la fel”, ne încurajează tinerii care „hrănesc” viermii.

Cele mai multe deșeuri menajere le produc oamenii

Biroul Național de Statistică informează că, în volumul deșeurilor, cea mai mare pondere o au deșeurile menajere colectate de la populaţie – 67,9%, după care urmează volumul deşeurilor de la instituţii, agenţi economici – 32,1%. Analizând structura deșeurilor municipale, constatăm că cea mai mare pondere revine deșeurilor menajere (94,2%), urmate de deşeurile stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi (3,9%).

Deși deșeurile menagere pot deveni compost, acest lucru nu este valorificat. Potrivit Strategiei de Mediu 2023, în R. Moldova are loc o diminuare a calităţii solurilor, inclusiv din cauza unui aport tot mai mic de substanţe organice şi îngrăşăminte. Aceasta deşi se cunoaşte că, compostul ameliorează solul, intensifică creşterea plantelor, facilitează drenajul apei, inhibă germinaţia buruienilor, previne eroziunea solului cu până la 20% şi minimizează folosirea de fertilizatori chimici.

În Europa funcţionează sute de programe de composting urban. În Moldova avem, deocamdată, doar inițiativa a trei tineri care au creat „Ask a Worm”.

Cristina STRATON

Foto: arhiva Ask a Worm

Acest material este realizat de Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic  din R. Moldova (AJMTEM), în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”, finanțat de USAID și UK Aid și implementat de Internews în Moldova.

1 COMENTARIU

  1. […] „Există puține deșeuri care într-adevăr pot fi numite gunoi – adică nu mai au niciun folos. Deșeurile alimentare sunt unele dintre cele mai reprezentative în acest sens. Resturile din hrana noastră ar trebui să se întoarcă în sol, să devină hrană vietăților, să se transforme în humus și să ajute la creșterea noilor roade care să ajungă pe mesele noastre. Sau, pur și simplu, să îmbunătățească solul terenurilor degradate. E important să se întoarcă în circuitul natural. Aici fiecare dintre noi poate să ia decizia – să trimită totul la gunoiște sau să facă un mic efort adițional și să ajute deșeurilor organice să-și continue viața cu folos pentru om și natură. Fiecare poate decide să fie parte a problemei sau parte a soluției”, spun membrii echipei Ask a Worm pentru ecopresa.md. […]

Comments are closed.