15 jurnaliști și eroii lor din 4 sate de pe Nistrul de Jos

1228
O parte a echipei de jurnaliști în punctul de belvedere de la Răscăieți, Ștefan Vodă

Palanca-Popeasca-Cioburciu-Talmaza – sunt localitățile vizitate de 15 jurnaliști din presa locală și națională, care au participat la turul de presă organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova (AJMTEM). Localitățile sunt beneficiare ale mai multor proiecte de mediu, realizate cu susținerea financiară a Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF SGP).

Satul care se adaptează schimbărilor climatice

La Palanca am găsit un sat iluminat în totalitate cu becuri led, cheltuielile fiind reduse cu minim 30%. Pe străzi răsună radio local, noutățile fiind pregătite de 5 reporteri din sat. Deșeurile sunt colectate centralizat, iar un sistem de colectare separată este testat la școală și grădiniță. Realizările au fost posibile grație fondurilor GEF SGP Moldova și contribuției locale.

Jurnalistul Ilie Gluh vrea să afle de la cetățeni despre importanța colectării și sortării deșeurilor
Jurnalistul Ilie Gluh vrea să afle de la cetățeni despre importanța colectării și sortării deșeurilor

Toate acestea sunt sisteme inovative pentru Palanca, care, spune dna primar, Larisa Voloh, deja și-au demonstrat eficiența și au fost posibile grație proiectelor mici desfășurate la nivel local, în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale, în special Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă. Potrivit Larisei Voloh, toate proiectele au fost realizate cu implicarea și contribuția cetățenilor, fapt ce asigură durabilitatea rezultatelor obținute.

Discuții la primăria Palanca, Ștefan Vodă
Discuții la primăria Palanca, Ștefan Vodă

Tatiana Marin, președintă a Mișcării Ecologiste Ștefan Vodă, spune că parteneriatul cu primăria Palanca și locuitorii satului este unul de succes.

Lucia Tăut, realizatoarea emisiunii „Natura în obiectiv” află despre impactul proiectului de la Tatiana Marin, președinta Mișcării Ecologiste Ștefan Vodă
Lucia Tăut, realizatoarea emisiunii „Natura în obiectiv” află despre impactul proiectului de la Tatiana Marin, președinta Mișcării Ecologiste Ștefan Vodă

Palanca este unul dintre puținele localități care are un Plan de Acţiune privind Adaptarea la Schimbări Climatice, consultat cu populația și aprobat la nivel local, astfel că toate activitățile au scopul realizării planului.

Larisa Voloh povestește despre beneficiile de mediu și sociale obținute grație fondurilor GEF SGP Moldova
Larisa Voloh povestește despre beneficiile de mediu și sociale obținute grație fondurilor GEF SGP Moldova

„Populația este consultată permanent, iar primăria realizează proiecte așteptate de populație. În acest fel, avem și susținerea necondiționată din partea locuitorilor”, completează Larisa Voloh.

Fotografie de grup după vizitarea satului Palanca, Ștefan Vodă
Fotografie de grup după vizitarea satului Palanca, Ștefan Vodă

Satul cu pepenieră și tocător

La Popeasca, Ștefan Vodă, proiectele de mediu se realizează grație unui alt parteneriat – cu Asociația obștească Societatea Ecologică „Biotica”.

Tocătorul procurat din fondurile GEF SGP Moldova
Tocătorul procurat din fondurile GEF SGP Moldova

Aici, recent, din fondurile GEF SGP Moldova a fost procurat un tocător, care mărunțește crengile cu diametru mic, iar biomasa obținută este folosită pentru încălzirea școlii și grădiniței din localitate.

Picii de la grădinița din Popeasca se încălzesc în perioada rece a anului cu biomasa mărunțită la tocătorul procurat din fondurile GEF SGP Moldova
Picii de la grădinița din Popeasca se încălzesc în perioada rece a anului cu biomasa mărunțită la tocătorul procurat din fondurile GEF SGP Moldova
Cum funcționează un tocător? Curiozitate manifestată de la mic-la mare - satul Popeasca, Ștefan Vodă
Cum funcționează un tocător? Curiozitate manifestată de la mic-la mare – satul Popeasca, Ștefan Vodă

Tocătorul este folosit și de cetățeni, la solicitare.

Crengile cu diametru mic devin rumeguș datorită tocătorului cumpărat cu fondurile GEF SGP - la iarnă va fi cald și bine
Crengile cu diametru mic devin rumeguș datorită tocătorului cumpărat cu fondurile GEF SGP – la iarnă va fi cald și bine

Potrivit primarului, Ion Osipov, satul Popeasca deține suprafețe extinse de livezi care sunt deja nerentabile și sunt tăiate de localnici. Iar terenurile degradate sunt împădurite, cu puieți crescuți în pepenieră.

Primarul de Popeasca, Ștefan Vodă, vorbește despre avantajele folosirii tocătorului
Primarul de Popeasca, Ștefan Vodă, vorbește despre avantajele folosirii tocătorului

Satul Popeasca a ajuns renumit în regiune prin pepeniera creată acum patru ani, de asemenea cu sprijinul GEF SGP Moldova. Astfel, terenurile sunt împădurite cu puieți crescuți în localitate.

Peisaj mirific la Popeasca, Ștefan Vodă - în apropiere de pepenieră
Peisaj mirific la Popeasca, Ștefan Vodă – în apropiere de pepenieră

Recent, circa 5 ha de perdele de protecţie a câmpurilor agricole și a bazinelor acvatice au fost plantate, în cadrul proiectului „Informarea populaţiei în scopul consolidării managementului în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”, realizat de „Biotica”, în parteneriat cu primăria Popeasca.

Stopii de ploaie nu sperie jurnaliștii dornici de a afla despre pepeniera din Popeasca
Stopii de ploaie nu sperie jurnaliștii dornici de a afla despre pepeniera din Popeasca

Puieți crescuți la Popeasca au fost plantați, toamna trecută, și în Lunca Talmaza – circa 3 ha.

Drumeție de 15 km prin Zona protejată „Nistrul de Jos”

Zona „Nistrul de Jos” este foarte valoroasă din punct de vedere al bogăţiei diversităţii biologice, iar pentru promovarea frumuseților regiunii au fost amenajate două trasee turistice.

Panou informativ pe traseul turistic Cioburciu-Răscăieți-Cioburciu
Panou informativ pe traseul turistic Cioburciu-Răscăieți-Cioburciu

Gabriel Mărgineanu, reprezentant al SE „Biotica”, spune că localitățile din arealul „Nistrul de Jos” au un mare potențial turistic, atât pentru drumeții, cât și pentru ciclism. Traseele turistice au fost amenajate cu indicatoare în limitele localităților Cioburciu, Răscăieți și Talmaza din raionul Ștefan Vodă, pe o lungime de circa 15 km.

Indicatoare pe traseul Cioburciu-Răscăieți-Cioburciu
Indicatoare pe traseul Cioburciu-Răscăieți-Cioburciu

În cadrul turului de presă, jurnaliștii au parcurs la pas traseul Cioburciu-Răscăieți-Cioburciu, care are o lungime de 7 km, și au admirat atât pădurile de stejar, cât și unduirea Nistrului.

Gabriel Mărgineanu este ghid pentru jurnaliștii care au pornit să descopere frumusețile Nistrului de Jos
Gabriel Mărgineanu este ghid pentru jurnaliștii care au pornit să descopere frumusețile Nistrului de Jos

La Cioburciu, primarul Dmitrii Wissotzky, a prezentat jurnaliștilor sistemul anti-viitură, renovat cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare.

Primarul saului Cioburciu, vorbe;te despre importan'a ecluzei și a lucrărilor de curățare a canalului adiacent
Primarul saului Cioburciu, vorbe;te despre importan’a ecluzei și a lucrărilor de curățare a canalului adiacent

Cu finațarea GEF SGP Moldova, a fost curățată o lungime de peste 300 m a canalului adiacent. Astfel, 61 de proprietari din satul Cioburciu nu vor mai avea pierderi ca urmare a inundațiilor periodice.

„Nistrul Chior” trebuie readus la viață

La Talmaza, în cea de-a doua zi a turului de presă, jurnaliștii s-au documentat despre problemele din  albia veche a Nistrului, numită popular „Nistrul Chior”. Din păcate, „Nistrul Chior” se usucă. Odinioară, albia veche era sursă de hrană și bunuri pentru localnici.

Nicolae Grosu, cel mai fidel și activ apărător al biodiversității Nistrului
Nicolae Grosu, cel mai fidel și activ apărător al biodiversității Nistrului

Pentru a găsi soluții de reabilitare și păstrare a zonei și a biodiversității unice, sunt organizate dezbateri, discuții, consultări între primari, fermieri, lideri locali și reprezentanți ai societății civile.

Discuție despre starea Nistrului Chior la primăria Talmaza
Discuție despre starea Nistrului Chior la primăria Talmaza

Organizațiile neguvernamentale „Biotica” și „EcoContact” sprijină și încurajează aceste acțiuni, având convingerea că împreună cu localnicii pot fi găsite cele mai bune soluții pentru salvarea albiei vechi a Nistrului.

Ediții realizate cu sprijinul GEF SGP Moldova
Ediții realizate cu sprijinul GEF SGP Moldova

Menționăm că turul de presă în arealul Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” a fost organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova (AJMTEM), în parteneriat cu Societatea Ecologică „BIOTICA” și Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă.

Fotografie de grup la Cioburciu - la panoul informativ privind traseele turistice amenajate cu sprijinul GEF SGP Moldova
Fotografie de grup la Cioburciu – la panoul informativ privind traseele turistice amenajate cu sprijinul GEF SGP Moldova
Urmează o călătorie superbă pe Nistru, în barca lui Anatol Țăranu
Urmează o călătorie superbă pe Nistru, în barca lui Anatol Țăranu
Pensiunea turistică a meșterului popular Anatol Țăranu de la Cioburciu
Pensiunea turistică a meșterului popular Anatol Țăranu de la Cioburciu
Jurnalistul Victalie Gutu în discuție cu Tatiana Marin, președinta Mișcării Ecologiste Ștefan Vodă
Jurnalistul Victalie Gutu în discuție cu Tatiana Marin, președinta Mișcării Ecologiste Ștefan Vodă
Lecții practice de gestionare a deșeurilor vor avea loc și la școala din Palanca, Ștefan Vodă - aici, de asemenea, a fost instalată o platformă de colectare separată a deșeurilor
Lecții practice de gestionare a deșeurilor vor avea loc și la școala din Palanca, Ștefan Vodă – aici, de asemenea, a fost instalată o platformă de colectare separată a deșeurilor
Platforma de colectare separată a deșeurilor este folosită ca material didactic de educatorii grădiniței din Palanca, Ștefan Vodă
Platforma de colectare separată a deșeurilor este folosită ca material didactic de educatorii grădiniței din Palanca, Ștefan Vodă
Diminețile sunt deosebite în satele Nistrului de Jos - moment surprins în Cioburciu, Ștefan Vodă
Diminețile sunt deosebite în satele Nistrului de Jos – moment surprins în Cioburciu, Ștefan Vodă

Evenimentul a fost organizat cu susținerea Programului de Granturi Mici al Facilitării Globale de Mediu (GEF SGP Moldova), implementat de PNUD Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ