Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
VOX/„Nimic nu e imposibil”. Locuitorii Capitalei despre deprinderile prietenoase mediului
Unii utilizează în mod rațional resursele alimentare, alții practică agricultura eco. Sunt doar două acțiuni pe care unii moldoveni le-au adoptat cu scopul de a proteja mediul înconjurător. Reporterul ecopresa.md a discutat cu mai mulți cetățeni în timpul unei plimbări prin scuarul Catedralei si i-a întrebat despre deprinderile prietenoase mediului.
„Încerc să fac economia produselor – cumpăr atâta cât consum, cumpăr strict necesarul. Încerc să găsesc alternative creative și să fac alegeri durabile, spre exemplu, schimb pungile din polietilenă pe pungi din textil. Încerc să nu folosesc lucruri de unică folosință ca vesela din plastic, optez pentru ceramică ori plastic durabil. Încerc să procur haine de mâna a doua, de la Second-hand ori de-ale prietenelor mele”, ne spun o tânără din Orhei.
Și alte persoane au relatat că au renunțat la pungile de plastic. Un băiat din Briceni ne-a spus că duce bateriile de litiu uzat la punctele de colectare. Iar doamna Maria din comuna Grătiești, Chișinău povestește că folosește transportul public, compostează frunzele și practică „agricultura eco, fără pesticide ce dăunează solului”.
O altă doamnă, revenită din Italia, ne-a relatat că a adoptat mai multe obiceiuri din țara care a găzduit-o mai mulți ani: sortează deșeurile, folosește doar pungile textile sau biodegradabile și promovează un mod sănătos de viață.
Intervievații au mărturisit că le-a fost dificil să schimbe unele obiceiuri, dar se declară mulțumiți de schimbările pe care le observă.
„A fost destul de dificil din cauza obișnuinței de a folosi plasticul și alte acțiuni care nu sunt ecologice de foarte mult timp. Chiar și acum sunt în proces continuu de deprindere”, ne spune Daniel, un tânăr din Orhei.
Toți însă afirmă că e important să devenim prietenoși cu mediul, deoarece astfel lăsăm o planetă curată următoarelor generații.
„Acesta nu e un lucru rușinos, acesta este un mulțumesc pe care ni-l poate spune natura. E nevoie de un efort comun, al tuturor viețuitoarelor acestui pământ. Un efort de a avea grijă de propria persoană și de cel de alături. Nu e greu să folosești o singură sticlă pe care să o încarci la necesitate, și nu de fiecare dată când îți este sete să procuri. Nu e greu să spui „Mulțumesc, am torba mea” și să faci cumpărăturile în ea. Nu costă niciun efort să nu te atingi de frunzele de sub copac. Ele sunt foarte necesare pentru biocenoză. Nimic nu e greu, nimic nu e imposibil”, mărturisește o tânără.
Mulți dintre cei intervievați au mărturisit că și-ar dori pe parcurs să afle cât mai multe despre agricultura ecologică și compostare.
„Pe viitor aș vrea să văd cum se întâmplă compostarea cu Bokashi și mă interesez de agricultura ecologică, cu certificare”, ne spune Cătălin, un tânăr din Briceni.
Menționăm că, printre problemele de mediu cu care se confruntă Republica Moldova sunt: gestionarea greșită a deșeurilor, poluarea resurselor de apă, suprafața redusă a terenurilor împădurite, pierderea biodiversităţii, poluarea aerului, degradarea solului și, deja tot mai mult, schimbările climatice, agravate de lipsa educației ecologice.
Ludmila Hițuc