Studiu ecologic pentru trei sate din Telenești: apa din fostul iaz Molovateț nu va mai reveni

Fostul iaz Molovateț, care odinioară asigura apă pentru satele Suhuluceni, Coropceni și Ghermănești, a secat complet, iar un studiu ecologic arată că, în condițiile climatice actuale, apa nu va mai reveni. Cercetarea realizată de o echipă de specialiști propune însă soluții bazate pe natură pentru refuncționalizarea văii și protejarea resurselor de apă rămase, deschizând o perspectivă de restaurare ecologică și adaptare la schimbările climatice pentru comunitățile locale.

Ce au arătat observațiile din teren

Analiza realizată în valea Molovateț arată că zona este o depresiune alungită, cu pante line și soluri aluviale argiloase, parțial salinizate, afectate de fisurare și uscăciune. Vegetația este dominată de stuf și papură, iar în sectoarele unde apa s-a retras complet s-au extins plante halofile și ruderale.

Totodată, specialiștii au identificat o prezență masivă a speciilor invazive, precum curnuții (Xanthium), arțarul american (Acer negundo) și ailantusul, mai ales în partea dinspre Coropceni.

Din punct de vedere hidrologic, apa mai apare doar sezonier, în microdepresiuni. Unele izvoare și fântâni din zonă au secat complet, altele mai există, dar cu debite mult diminuate. Presiunea antropică rămâne ridicată: pășunatul excesiv, lipsa unei gestionări comune a terenului și aruncarea deșeurilor menajere, în special pe marginile văii.

„Iazul a fost creat artificial prin bararea râului Molovateț, care, la rândul lui, a dispărut. Reieșind din datele istorice și din observațiile din teren, noi credem că apa nu va mai reveni”, a precizat biologul Aurel Lozan și coautorul studiului. 

Totuși, studiul arată că zona nu este pierdută. Dimpotrivă, valea funcționează deja ca un ecosistem tampon și are un potențial ridicat pentru restaurare ecologică.

Scenariile pentru restaurarea zonei

În cadrul cercetării au fost analizate 15 scenarii posibile, din care se conturează trei direcții principale. Prima presupune lipsa oricărei intervenții, ceea ce ar duce la o degradare și mai accentuată a terenului. A doua implică intervenții minime, menite să mențină starea actuală. Al treilea scenariu, considerat cel mai favorabil, presupune un efort comun al autorităților, specialiștilor și comunității locale.

„Am identificat sectoare unde pot fi restabilite microzone umide, unde pot fi păstrate izvoarele rămase și refăcută vegetația de luncă. În unele zone recomandăm plantarea vegetației forestiere în grupuri, pentru ca valea Molovateț să devină o zonă vie și funcțională”, a adăugat Aurel Lozan.

Primele acțiuni: salubrizarea văii Molovateț

Între timp, comunitatea a început deja să pună în practică unele dintre recomandările specialiștilor. La prima acțiune de salubrizare au participat peste 100 de localnici din Suhuluceni, Ghermănești și Coropceni, care au curățat malurile fostului iaz Molovateț, au colectat deșeuri și au intervenit asupra vegetației invazive, precum ambrozia, curnuții și ailantusul. Următoarele etape vizează plantarea puieților de specii adaptate condițiilor locale și continuarea lucrărilor de eliminare a plantelor invazive, pentru a sprijini refacerea naturală a văii.

Citește și: Mobilizare comunitară în trei sate din Telenești: localnicii au salubrizat malurile fostului iaz Molovateț

„Cercetarea pe Molovateț este, de fapt, un pionierat și ne oferă o viziune asupra revitalizării zonei în faza inițială, până în 2030. Există diverse posibilități de funcționalizare naturală a zonei, iar împreună cu oamenii vom reuși să păstrăm izvoarele, să consolidăm malurile, să curățăm gunoaiele și să ne bucurăm de rezultatele muncii noastre”, a declarat Lilia Curchi, directoare executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu.

Studiul a fost prezentat în fața a aproximativ 50 de localnici și a reunit reprezentanți ai Ministerului Mediului, Consiliului Raional Telenești și ai primăriilor Suhuluceni și Coropceni.

***

Articol realizat în cadrul proiectului „Comunități locale reziliente prin soluții bazate pe natură”, implementat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu, cu sprijinul New Democracy Fund (Danemarca), în parteneriat cu Centrul de Dezvoltare Comunitară Suhuluceni și primăriile Suhuluceni și Coropceni.