Resurse, nu gunoi. De ce nu trebuie să aruncăm frunzele

Până la sfârșitul lunii noiembrie, în Capitală se va desfășura Campania de salubrizare de toamnă. Potrivit primăriei, urmează a fi curățite străzile, trotuarele, teritoriile curților blocurilor de locuințe; scuaruri și alte spații publice. Cele selectate mai sus sunt spații pe care găsim frunze. Deși, ani la rând activiștii de mediu informează că frunzele sunt resurse, nu gunoi și nu trebuie colectate la rând cu deșeurile, această practică încă continuă.

Ecopresa.md cu ajutorul Gabrielei Isac, activistă de mediu și una dintre fondatoarele inițiativei Seed it Forward, va încerca să explice de ce frunzele nu sunt gunoi și ce putem face cu ele pentru a aduce un beneficiu pentru natură.

Pentru a explica importanța frunzelor în circuitul natural, Gabriela amintește de pădure, unde nimeni nu colectează frunzele, în schimb solul are un strat de protecție și are o fertilitate mai mare.

„Fără frunze circuitul natural se dezechilibrează și apar probleme – de la scăderea populației faunei benefice până la degradarea solului”, explică tânăra. Potrivit ei, frunzele au mai multe funcții în natură precum:

• Oferă adăpost de iarnă pentru insecte și animale mici, de exemplu: arici, buburuze;
• Sporesc capacitatea solului de a reține apa;
• Protejează solul  și rădăcinile de îngheț și secetă;
• Hrănesc și adăpostesc fauna microbiană;
• Sunt o sursă de nutrienți importanți.

Activiștii de mediu optează pentru lăsarea frunzelor acolo unde au căzut, căci ele sunt parte a Naturii, iar ea are nevoie de ele și știe cum să le transforme într-un îngrășământ valoros. Totuși, dacă este necesară evacuarea acestora, atunci mai jos vă prezentăm câteva modalități cum să folosiți frunzele.

Frunzele pot fi folosite ca „mulci” o plapumă naturală pentru sol care menține umiditatea în sol, previne eroziunea, menține solul afânat și hrănește viața din sol, respectiv și plantele.

Acestea pot fi adăugate în compost și vor deveni un îngrășământ prețios. În cazul compostării fierbinți procesul durează în jur de trei luni. Acesta se face mai rapid decât unul obișnuit, și potrivit Gabrielei, distruge dăunătorii, agenții patogeni și semințele. Pentru a obține un compost fierbinte urmați pașii:

1. Faceți o movilă de cel puțin 1m3;
2. Adăugați deșeuri alimentare, gunoi de grajd sau alte surse de azot;
3. Amestecați periodic, umeziți sau acoperiți după necesitate, păstrând temperatura compostului de 55-65 de grade Celsius.

Un alt tip de compost e „mucegaiul de frunze”. Acesta este prelucrat de ciuperci și perioada de descompunere durează până la doi ani.

Totodată, frunzele le puteți pune:

• În jurul florilor și culturilor perene, pentru a le ajuta să ierneze;
• Deasupra rădăcinoaselor – sfeclă, ridiche, morcov – se vor păstra proaspete în sol;
• Deasupra culturilor plantate de cu toamnă – usturoi, ceapă, ridiche etc. – în așa mod ele n-o să răsară mai devreme;
• Peste păturile goale – solul va fi mai bogat și afânat;
• În jurul răsadurilor pentru a le proteja de buruieni;

O altă practică nocivă este arderea frunzelor. Deși în R. Moldova această acțiune se pedepsește, la sate și nu doar cetățenii mai practică arderea resturilor vegetale. Autoritățile de mediu atenționează cetățenii că Incendiile de vegetaţie reprezintă un pericol pentru sănătate, bunuri materiale şi mediu.

În rezultatul arderii frunzelor, miriştilor, vegetaţie uscat şi resturilor vegetale, în stratul de aer de la suprafaţa solului, se elimină substanțe toxice precum: monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, funinginea, oxizii de azot, hidrocarburile şi dioxinele, cei mai toxici şi periculoşi compuşi organici de compoziţie complexă. Aceste substanţe chimice pot cauza, chiar şi în microcantităţi, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecțiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului.  De asemenea, pătunzând în apele de la suprafață substanțele nocive afectează și întreg mediului înconjurător.

Totodată, arderea vegetaţiei uscate provoacă şi efecte negative asupra solului, distrugând microfauna folositoare de la suprafaţa solului. Un alt efect negativ cauzat de aceste arderi îl reprezintă evaporarea apei din stratul superior al solului, prin crăpăturile rezultate pierzându-se şi apa din adâncime.

Persoanele celor care vor arde frunzele și deșeurilor menajere, vor achita amendă conform Codului Contravenţional art. 154. Conform legii, persoanele fizice se  sancţionează  cu  amendă în mărime de la 600 până la 1200 de lei, sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 60 de ore, iar persoanelor juridice li se aplică o amendă în mărime de la 4.500 până la 9.000 de lei.

Ilustrațiile au fost preluate de pe pagina de Facebook a Seed It Forward.