De la 11% la 25% de păduri. Ce trebuie să facem pentru a avea mai multe păduri?

Avem păduri puține și vulnerabile, iar problemele devin și mai accentuate de fluctuația prețurilor la sursele de energie și schimbările climatice.

Suntem printre țările cu cea mai mică rată de împădurire din Europa (media europeană reprezintă 29%, iar media în țările UE – 37,7%). Noi, în schimb, avem suprafețe forestiere pe doar 11% din teritoriul național.

Pădurile ne asigură apa curată și multe alte servicii ecosistemice legate de apă, cum ar fi protecția împotriva inundațiilor și eroziunii și reglementarea climei. Pierderile de păduri duc la scăderea precipitațiilor, iar astfel riscăm să avem tot mai des secete și incendii. Condițiile climaterice anormale (mai aride) din ultimii ani influențează negativ pădurile, iar starea fitosanitară a pădurilor este apreciată la un nivel jos de calitate. Secetele din ultimele două decenii au afectat toate sectoarele economiei naționale, inclusiv pădurile și sectorul forestier. Analizele denotă o slăbire generală a ecosistemelor forestiere și o reducere a rezistenței biologice a arborilor la acțiunea factorilor de stres, ceea ce duce la degradarea arboretelor. Uscarea în masă a unor specii ia amploare pe suprafețe mari și continuă să se intensifice în zonele vulnerabile. Problemele majore și soluțiile sunt reflectate în Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023-2032, care a fost supus dezbaterilor publice recent la Ministerul Mediului.

Tăierile ilicite și pășunatul neautorizat duc la degradarea pădurilor

Programul își propune ca, până la sfârșitul anului 2032, pădurile să constituie cel puțin 25% din teritoriul țării. Pădurile sunt vulnerabile la schimbările climatice – aproximativ 15-25% din păduri sunt afectate de secetă. Tăierile ilicite de păduri sunt o problemă stringentă – volumul cumulativ al tăierilor ilicite în perioada 2010-2022 a constituit aproximativ 71 de mii de metri cubi. Și pășunatul neautorizat duce la degradarea pădurilor. O bună parte din populație continuă să folosească lemnul drept sursă de încălzire în perioada rece a anului, deși există alternative pentru acest combustibil, care nu necesită tăierea pădurilor.

Se propune împădurirea a circa 145 de mii de hectare

Programul are două direcții de activitate – extinderea suprafețelor prin acțiuni de împădurire și reabilitarea pădurilor prin acțiuni de reîmpădurire. Extinderea și reabilitarea pădurilor va avea loc pe terenuri degradate, neproductive ori erodate, aflate în proprietatea publică a statului, a unităților administrativ-teritoriale și în proprietate privată. Terenurile degradate destinate împăduririi vor fi identificate de către comisii specializate, în conformitate cu prevederile Legii pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, precum și conform Regulamentului privind efectuarea lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate, proprietate publică, a unităților administrativ-teritoriale și a terenurilor degradate proprietate privată.

Documentul prevede ca, până în anul 2032, suprafețele acoperite cu vegetație forestieră să se extindă cu cel puțin 15%, prin împădurirea a circa 145 de mii de hectare. Totodată, programul își propune să sporească potențialul productiv al pădurilor cu 10% față de potențialul existent. Urmează a fi plantate păduri noi, pe o suprafață de 75 de mii de hectare, dar și pe terenuri reabilitate/reconstituite, pe o suprafață de 25 de mii de hectare. Astfel, suprafața terenurilor degradate ar putea fi redusă cu 40 de mii de hectare. Procesul de eroziune a solului va scădea pe o suprafață de circa 350 de mii de hectare de teren agricol, prin crearea/reabilitarea a 10 mii de hectare de fâșii de protecție. Totodată, se preconizează crearea a circa 14 mii de locuri de muncă. Acestea sunt legate de un spectru larg de activități: dezvoltarea pepinierelor forestiere, lucrări silvice, dezvoltarea managementului forestier durabil, prelucrarea lemnului, comercializarea lemnului, colectarea și comercializarea produselor nelemnoase ale pădurii – fructe și pomușoare, plante medicinale, albinărit, cinegetică, meșteșugărit.

Cum va fi asigurată continuitatea procesului de împădurire/reîmpădurire?

Sustenabilitatea procesului de împădurire/reîmpădurire va fi asigurată prin faptul că Agenția „Moldsilva”, care va fi reorganizată, va avea responsabilitatea de a întreține pădurile noi plantate. „Fie până la condiția, starea de masiv, după care pădurile vor fi transmise autorităților publice locale sau le vor gestiona ca fond forestier al statului. La fel, pentru a asigura sustenabilitatea, noi modificăm cadrul normativ prin care, indiferent de forma de proprietate, toți sunt obligați să respecte aceleași reguli de gestionare, protecție, întreținere, dezvoltare, menținere a pădurilor. O altă modalitate prin care va fi asigurată sustenabilitatea va fi monitorizarea – proprietarii de terenuri împădurite vor fi obligați să prezinte rapoarte. Va fi efectuat controlul asupra modului de implementare a planurilor de management și amenajamente silvice”, a punctat ministra Mediului, fiind solicitată de ecopresa.md. Ea a adăugat că, potrivit prevederilor Programului, angajații întreprinderilor silvice vor fi dotați cu echipamente noi, care vor fi utilizate în special pentru activitățile tehnice de plantare, menținere, irigare a pădurilor. Fermierii care vor planta arbori vor crea fâșii de protecție, vor primi subvenții din partea statului, iar în acest sens urmează să fie elaborat și un document care să stipuleze cum vor fi virați banii și în ce condiții. Aceasta se va întâmpla după ce va fi modificat cadrul normativ existent.  În cadrul Oficiului Național de Implementare a Proiectelor de Mediu, va fi creată o echipă care se va ocupa de realizarea prevederilor programului – se va lucra cu manageri de proiect, savanți, comunicatori, specialiști tehnici.  

Unele stâni vor fi evacuate

În procesul de împădurire și reîmpădurire a terenurilor, autoritățile publice locale beneficiare vor putea contribui la paza plantațiilor silvice contra pășunatului animalelor. Activitatea respectivă va fi realizată în comun cu întreprinderile silvice executante a lucrărilor de împădurire. Stânele vor trebui să se afle la o distanță de cel puțin 500 de metri de la hotarele terenurilor alocate pentru împădurire, iar cele care se vor afla în imediata apropiere a acestor terenuri vor fi evacuate.  Totodată, în caz de necesitate, unele sectoare sau porțiuni vor fi îngrădite pentru a preveni distrugerea culturilor silvice prin pășunat abuziv.

Centre regionale de creștere industrială a materialului forestier de reproducere și Centrul Național de Genetică Forestieră și Seminologie

Programul prevede crearea și funcționarea a trei centre de creștere industrială a materialului forestier de reproducere, adică a puieților, conform unui concept dezvoltat de Agenția „Moldsilva”, în cooperare cu partenerii de dezvoltare. Aceste trei instituții vor avea o capacitate globală de producție de circa 60-65 de milioane de puieți anual, inclusiv circa 20-30% – cu rădăcini protejate. Vor fi utilizate biotehnologii moderne, pentru a asigura sectorul cu material forestier de reproducere în noile condiții climatice. În paralel, va fi creat Centrul Național de Genetică Forestieră și Seminologie, care va avea atribuții în procesarea industrială și condiționarea semințelor forestiere, certificarea materialului de regenerare, desfășurarea cercetărilor genetice și înmulțirea in vitro. Se vor utiliza biotehnologii pentru producerea materialului săditor (multiplicare, înrădăcinare, creștere in vitro etc.), inclusiv cu rădăcini protejate. Capacitatea globală de producție a centrului va constitui  circa 20-25 de milioane de puieți anual, inclusiv circa 20-30% – cu rădăcini protejate. Centrul va include și o secție de creștere a materialului semincer de specii ierbacee adecvate pajiștilor autohtone (raigras, păiuș de livezi, obsigă etc.).

Cum se poate implica mediul de afaceri?

Mediul de afaceri este gata să se implice în implementarea Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, susține Alexandru Sainsus, fondatorul Asociației „Arboretum”. „Și în alți ani mai multe companii private s-au implicat în acțiuni de împădurire, doar că nu întotdeauna profesionalismul și expertiza lor corespundeau sarcinilor. Trebuie de gândit și de înaintat propuneri despre forme și metode de implicare a mediului de afaceri în acțiuni de împădurire. Și este vorba despre companii nu doar din Republica Moldova, dar și din exterior. Există multe corporații care vor să devină „green” și sunt gata să investească în acest sens, dar, deocamdată, nu se vede implicarea lor”, a menționat fondatorul Asociației „Arboretum”.  

Alexandru Sainsus a precizat că asociația pe care o reprezintă crește material săditor pentru plantările pe care le face. „Anual producem în jur de 20 de mii de puieți, în mare parte specii pentru producerea mierii – tei argintiu, tei pucios, salcâm, sofora (salcâm japonez – n.red.), evodia daniellii. Totodată, producem și specii care sunt mai puțin melifere – vișini, cireși sălbatici, glădiță – o specie care se folosește în special pentru amenajarea gardurilor vii în jurul gunoiștilor neautorizate, dar nu numai”, a detaliat Alexandru Sainsus.

Programe anterioare de împădurire care au rămas doar pe hârtie

Anatolie Prohnițchi, președintele Partidului Verde Ecologist, a menționat în cadrul dezbaterilor publice că, deși pe parcursul ultimilor 30 de ani în Republica Moldova au fost elaborate mai multe programe de împădurire, acestea de multe ori au rămas doar pe hârtie. „Ele au fost elaborate pe baza unor granturi. S-au elaborat, s-a raportat că au fost făcute și după aceea au fost puse în sertar și gata. De ce? Pentru că la instituțiile de mediu de multe ori au fost oameni întâmplători, care nu aveau nimic în comun cu mediul. Asta e o boală pentru Republica Moldova, de aceea și nu se soluționează problemele cu pădurile, cu deșeurile și calitatea apei. Pentru că nu sunt profesioniști, sunt membri de partid și sunt departe de probleme. Sperăm că de data aceasta se va reuși, dacă va fi o deschidere totală față de forțele politice care își doresc schimbări în domeniul protecției mediului, față de organizațiile neguvernamentale de mediu. Trebuie să fim un front comun în soluționarea problemelor, dar nu dispersați”, a spus Anatolie Prohnițchi, fiind solicitat de ecopresa.md.

Petru Vinari, președintele Asociației „Parcurile Viitorului”, a apreciat că actualul program de împădurire este unul mult mai serios și mai impunător, doar că mai multe organizații neguvernamentale din domeniu au rezerve față de modul în care documentul va fi implementat. „Organizația „Parcurile Viitorului” a fost în poziția să se simtă outsider în toată această ecuație, pentru că nu am putut să cumpărăm material săditor. După zile întregi de așteptare pe coridoarele Agenției „Moldsilva”, după abordări ale funcționarilor publici de cel mai înalt rang, am rămas în continuare în situația în care nu ne putem asigura cu puieți. Sperăm ca totuși capacitatea pepinierelor să prevadă și necesitatea în material săditor a organizațiilor neguvernamentale de mediu. Dacă de la bun început problema era doar în plantare, iar cu timpul a apărut și întrebarea cum îngrădim puieții, iată că acum ne ciocnim cu necesitatea de producție a propriului material săditor. Nimeni nu ne oferă garanție că vom putea procura material săditor din tot volumul preconizat pentru acest plan național de împădurire”, a spus Petru Vinari.

De unde vor fi luați bani pentru implementarea Programului?  

Potrivit Programului, costul general al realizării documentului este de circa 740 de milioane de euro, adică o medie anuală de aproximativ 74 de milioane de euro. Costurile directe pentru lucrările de împădurire și reîmpădurire, inclusiv mentenanța, vor constitui circa 614 milioane de euro sau circa 83% din costurile generale. Din valoarea totală a costurilor pentru implementarea programului, contribuția Guvernului (bugetul de stat) este de 111,2 milioane de euro sau 15%, contribuția Agenției „Moldsilva” este de 11,1 milioane de euro sau 1,5%. 83,5% din resursele financiare necesare pentru implementarea Programului sau aproximativ 620 de milioane de euro vor fi asigurate de diverse structuri internaționale, cu care deja se poartă discuții. „Se discută cu cinci potențiali donatori, care au oficii în Republica Moldova. Este vorba despre Banca Mondială, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, Agenția Austriacă de Dezvoltare, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA). Mergem pe două solicitări – și credite, și granturi”, a precizat pentru ecopresa.md ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Banca Mondială va acorda suport în elaborarea conceptului de proiect și asistență în identificarea terenurilor disponibile pentru împădurire/reîmpădurire.