Principiul „poluatorul plătește”, prevăzut de legislația R. Moldova și cea europeană, spune că oricine cauzează daune mediului înconjurător este răspunzător pentru acestea. Mai mult, trebuie să ia măsurile de reparare sau de prevenire necesare și să suporte toate costurile aferente. Generarea de gunoi înseamnă un prejudiciu adus mediului, poluarea apei, solului și aerului prin deșeuri, respectiv, pentru aceste daune trebuie să achităm.

Conform legislației, fiecare primărie are obligația de a crea un sistem eficient de colectare separată și de transportare a deșeurilor municipale. Pentru că nu există deocamdată o metodologie la nivel național, plata pentru colectarea și evacuarea deșeurilor este stabilită de fiecare primărie în parte, în funcție de cheltuielile necesare pentru asigurarea serviciului. Dacă deșeurile nu sunt depozitate corect, primăria poate fi amendată, conform aceluiași principiu „poluatorul plătește”. Fiecare cetățean, este de asemenea, obligat să achite pentru poluarea mediului. Aceasta se realizează prin semnarea contractului de prestare a serviciilor de gospodărie comunală și necomunală în fondul locativ. 

Unii refuză să semneze un asemenea contract, dar ei nu știu, probabil, că prin lege, eschivarea se sancţionează cu amendă. Aceasta este între 30-60 de unităţi convenţionale pentru persoane fizice sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 10 la 30 de ore. Dacă o persoană juridică refuză semnarea unui contract de salubritate amenda este de la 60 la 180 de unităţi convenţionale sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore. Când vine vorba de plata pentru colectarea și evacuarea deșeurilor, de cele mai multe ori, părerile cetățenilor sunt împărțite, fiecare având propria opinie, uneori subiectivă, atunci când spune că prețul este corect sau nu prea.


Prea scump – prea ieftin

La publicarea pe Ecopresa.md a istoriei de succes de la Sireți, unde fiecare gospodărie achită conștiincios 35 de lei lunar pentru evacuarea pubelei cu deșeuri, oameni din diferite localități au scris cum stau lucrurile la ei. 

La mine în sat se ia câte 65 de lei. Așa că 35 lei e bine”, scrie Eva Suruceanu. 

Îi prea scump 35 lei lunar”, crede Tatiana Moroșanu.

În satul Copanca astfel de servicii sunt, dar se achită câte 10 lei de om locuit în casă! E destul de ok și lumea e mulțumită de astfel de servicii”, spune Ana Antohi.

La Trușeni e 90 de lei. E bine, clar că este scump”, zice Ala Begu. 

E scump, dar trebuie să ne gândim și la oamenii care strâng deșeurile după fiecare, că nu fiecare ar rezista la așa muncă”, este de părere Angela Rotari.

Cine stabilește tariful?


Potrivit Annei Cazacu, jurist de mediu, AO „EcoContact”, la momentul actual, în Republica Moldova fiecare administrație publică locală decide de sine stătător cum să gestioneze deșeurile menajere și platformele de deșeuri improvizate în jurul localităților. Astfel, unele primării au creat serviciul de colectare și transportare a deșeurilor doar pentru o singură localitate, iar altele prestează acest serviciu de transportare a deșeurilor și pentru localitățile vecine.

Potrivit prevederilor Codului fiscal, taxa pentru colectarea și transportare a deșeurilor se instituie la nivel local. Precum am observat și din comentariile cititorilor, tariful este una din cele mai discutate și problematice chestiuni în tot procesul de prestare a serviciului de colectare și transportare a deșeurilor.


Cine aprobă tariful?
Valoarea cotei taxei de salubrizare se aprobă prin decizia Consiliului local, ținând cont de caracteristicile localității (de ex., amplasare, drumuri, acces), precum și de indicatorii individuali stabiliți pentru calcularea acesteia.


Ce include tariful?

Până va fi stabilită la nivel național, unele autorități publice locale au stabilit în mod individual metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciul de colectare și transportare a deșeurilor municipal. Acestea au folosit următoarele criterii de bază:
– Frecvența evacuării deșeurilor;
– Numărul de vizite la un consumator pe perioada unui an;
– Numărul de puncte de colectare a deșeurilor deservite în timpul unui schimb/zi;
– Numărul de contracte cu persoanele fizice;
– Cantitatea maximă de deșeuri menajere evacuate la o vizită de la un punct de colectare pentru persoanele fizice.


Tariful include o serie de cheltuieli pentru colectarea și transportarea deșeurilor:
– Cheltuieli de combustibil;
– Cheltuieli de întreținere curentă;
– Cheltuieli privind întreținerea depozitului de deșeuri menajere și a drumurilor de acces la depozit;
– Cheltuieli de personal;
– Cheltuieli de regie (adăpost, pază, administrare);
– Profit rezonabil.

Criteriile indicate mai sus sunt adaptate conform specificului local și capacităților administrației publice locale pentru a asigura un sistem eficient de colectare a deșeurilor municipale, spune Anna Cazacu, jurist de mediu, AO „EcoContact”.


Opinia cetățenilor contează?

Consultarea cu populația locală ocupă un loc important în stabilirea cuantumului taxei pentru salubrizare sau colectare și transportare a deșeurilor, scrie Anna Cazacu în revista „Managementul Deșeurilor”, numărul decembrie 2020. Prin consultare, cetățenilor li se oferă posibilitatea de a se expune în privința modului și a calității de prestare a acestui serviciu. Totodată, administrația publică locală are șansa ca la aceste consultări să argumenteze tariful, să negocieze cuantumul acestuia și să convingă cetățenii să încheie contracte cu operatorul pentru colectarea și transportarea deșeurilor municipale.

Dar la dvs. în localitate cum stau lucrurile?

Lilia CURCHI
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 347

Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, fondatoare a site-ului Ecopresa.md, este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Responsabilizare prin informare în localităţile codrene” în raionul Strășeni.

Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).