Nu dați foc primăverii! Îndemnul autorităților către oamenii care incendiază vegetația uscată

În ultimele 24 de ore, incendiile de vegetație au compromis peste 70 de hectare de terenuri. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență anunță că pompierii au intervenit pentru a stinge 31 de incendii izbucnite în diferite regiuni ale Republicii Moldova. 

Cel mai grav caz a fost înregistrat în comuna Stăuceni din municipiul Chișinău. Aici focul a mistuit 15 hectare de vegetație uscată. Alte nouă hectare de teren au fost compromise de flăcări în localitățile Hăncăuți și Șofrâncani, raionul Edineț.

În contextul perioadei de pregătire a terenurilor pentru un nou an agricol, Ministerul Mediului atrage atenția la faptul că arderea vegetației uscate este strict interzisă. Ministerul recomandă populației să facă uz de posibilitățile care există în Republica Moldova în defavoarea incendierii vegetației și anume – reciclarea deșeurilor și compostarea.

„Atragem atenția asupra faptului că arderea vegetației uscate și a resturilor vegetale este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici. Incendierea vegetației uscate are un impact negativ asupra omului și planetei. Nerespectarea prevederilor legale atrage după sine aplicarea de sancțiuni contravenționale sau chiar penale”, se spune într-un mesaj al instituției.

Nu dați foc primăverii!

Și Agenția de Mediu face apel către populație să renunțe la practicile de incendiere a vegetației uscate și a resturilor vegetale. Potrivit informațiilor Agenției, arderea unei tone de resturi vegetale produce 53 de kg de monoxid de carbon (CO), 18.5 kg de particule nocive (majoritatea fiind mai mici de 10 microni) și determină apariția a minim șapte hidrocarburi aromatice policiclice, substanțe extrem de toxice și mai ales cancerigene.

În urma arderii resturilor vegetale, persoanele în etate, cele care suferă de boli cardiovasculare, alergice, respiratorii şi cele cu un sistem imunitar sensibil sunt expuse unui pericol mai mare.

În urma unui incendiu, prin dispariția vegetației, se intensifică șiroirea, eroziunea, mai cu seamă în arealele susceptibile în mod natural la eroziune. De asemenea, crește hazardul la inundații. După un incendiu, bazinele hidrografice cunosc un potențial mai ridicat la eroziune și inundații.

Administraţiile publice locale au obligaţia să ia mai multe măsuri:

– afişarea în locurile des frecventate de cetăţeni a regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice acestei perioade;

– stabilirea locurilor unde se pot efectua lucrări cu foc deschis şi persoanele desemnate să supravegheze (instruirea personalului de execuţie, control şi supraveghere asupra măsurilor de apărare a incendiilor);

– interdicţia utilizării focului deschis în apropierea locuinţelor, anexelor gospodăreşti şi a depozitelor de furaje, pe terenuri acoperite de vegetaţie uscată, mai ales atunci când sunt amplasate în apropiere de păduri, plantaţii sau obiective cu risc ridicat de incendiu;

– atenţionarea, împreună cu administratorii fondului silvic (indiferent de forma de proprietate) a celor ce tranzitează pădurea sau desfăşoară activităţi în acest areal asupra consecinţelor pe care le pot avea folosirea focului deschis sau fumatul în pădure;

– organizarea şi executarea prin intermediul serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă a controlului respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţenilor;

– identificarea celor mai eficiente metode de alertare şi mobilizare a cetăţenilor în cazul izbucnirii unor incendii.

Și membrii Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii au atras atenția asupra avantajelor în cazul în care oamenii aleg să nu dea foc vegetației uscate. Potrivit lor, dacă nu dau foc ierbii uscate, oamenii se pot bucura de un sol mai fertil, bogat, rezistent pentru creșterea produselor agricole, au o armă în plus contra secetei pentru că umiditatea va rămâne în sol și va păzi viitoarea recoltă și au la dispoziție un depozit strategic de râme și alte insecte care afânează pământul.