Modificări cu riscuri de corupție în legea privind spațiile verzi: fără expertiză obștească și fără acordul cetățenilor

Fără expertiză ecologică și fără avizul cetățenilor în cazul construcțiilor în spațiile verzi – aceste prevederi se regăsesc în recenta inițiativă legislativă a deputatei PAS, Ina Coșeru. O analiză a modificărilor cerute de deputată la Legea cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale ne-a arătat că proiectul conține prevederi care pot încălca dreptul cetățenilor la participare în luarea deciziilor de mediu.

Proiectul de lege prevede modificarea a trei articole din Legea cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale. Una din ele prevede abrogarea alineatului privind  expertiza ecologică şi privind acordul populaţiei. Ca urmare, efectuarea construcțiilor în parcuri, păduri, scuaruri, alei etc. se vrea a fi posibilă fără avizul pozitiv al  expertizei ecologice de stat şi  obşteşti şi fără acordul populaţiei din zonele limitrofe.

Expertul de mediu Vlad Garaba, președinte al organizației Mișcarea Ecologistă Urbană, afirmă că abrogarea aliniatului 3 al articolului 20, care prevede că se interzice,  în spaţiile verzi, efectuarea construcţiilor fără avizul pozitiv al  expertizei ecologice de stat şi obşteşti şi fără acordul populaţiei din zonele limitrofe, este un pas înapoi.

„Pentru ca spațiile verzi să fie protejate, ele trebuie cartografiate, luate la evidență, dacă nu este făcut acest lucru, atunci totul e pasibil să fie distrus”, afirmă Garaba. Potrivit expertului, până la realizarea cadastrului spațiului verzi trebuie să fie interzisă orice tăiere a arborilor.  De asemenea, trebuie să fie definit foarte clar termenul de spații verzi.

Contactată de redacție, autoarea proiectului de lege, Ina Coșeru, afirmă că modificarea va simplifica procedura existentă. Totodată, o altă inițiativă legislativă va oferi ONG-urilor posibilitatea să conteste la Cancelaria de Stat deciziile autorităților locale care contravin legii.

Solicitarea expertizei ecologică obștești, susține deputata, nu soluționa problema construcțiilor capitale în spațiile verzi, or, potrivit ei, „agenții economici știau la cine să se adreseze”. În același timp, Coșeru spune că în Legislativ urmează să fie aprobată o inițiativă legislativă care va permite cetățenilor, asociațiilor obștești să conteste deciziile primarilor sau a consiilor municipale sau locale la Cancelaria de Stat dacă vor considera că acestea contravin legislației. „Descrii toată situația într-o petiție și o depui la Cancelaria de Stat”, explică Coșeru.

„Practic, este foarte greu să obții această expertiză, fiindcă puține asociații obștești dispun de specialiști care ar putea să se expună profesionist. Dar, în toată Europa lucrul ăsta este stipulat, este Convenția de la Aarhus și alte acte prin care se prevede că schimbarea aspectului mediului înconjurător se va face cu acordul populației, a unor grupuri interesate, cum ar fi asociațiile obștești”, accentuează  Garaba. El mai spune că lipsa unor coordonări cu populația va face și mai ușoară calea pentru corupție și mită.

Autoarea proiectului susține că procedura expertizei ecologice oricum va fi anulată odată cu intrarea în vigoare a  Legii privind emisiile industriale. Cât despre administrația publică, aceasta trebuie să consulte opinia publică în etapa de planificare a unor obiective în spațiile verzi, „așa spune cadrul legislativ cu privire la luarea deciziilor de mediu”, afirmă Coșeru. Totodată, ea a menționat că pentru defrișarea unor arbori, va fi în continuare necesară autorizația de la Agenția de Mediu.

O altă modificare propusă de deputata Ina Coșeru vizează interzicerea construcțiilor capitale în spațiile verzi ale localităților urbane şi rurale, doar că administrația publică locală va fi cea care decide privind amplasarea obiectivelor şi instalațiilor compatibile cu spațiile verzi. Potrivit inițiativei legislative, aceste construcții compatibile ar fi cele pentru practicarea sportului, jocurilor şi odihnei, sau obiectivele cu caracter cultural-artistic, sau unitățile comerciale mobile, fără edificarea unor construcții.

Despre riscurile de corupție a atenționat și Centrul Național Anticorupție. Mai exact, experții CNA susțin, în avizul la proiect, că textul „obiectiv pentru activități economico-sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi”, precum și textul „obiectiv incompatibil cu destinația spațiilor verzi” pot genera interpretări diferite ale sensului, ceea ce va duce la o aplicare confuză a normelor.

Aceștia explică că, în redacția propusă, nu este clar dacă, spre exemplu, un obiectiv cu caracter cultural-artistic amplasat pe teritoriul unui spațiu verde poate sau nu poate fi calificat ca fiind construcție capitală. Astfel, potrivit experților CNA, ambiguitatea administrativă a sensului termenilor respectivi va permite interpretarea confuză și defectuoasă a acestora.

Inițiativa legislativă a deputatei Coșeru prevede și modificarea Codului contravențional, pentru sancționarea faptelor de construcție sau amplasare neautorizată a obiectivelor pe teritoriul spațiilor verzi, proprietate publică. Totodată, se propune ca nu doar Inspectoratul pentru Protecția Mediului să constate și să sancționeze amplasarea neautorizată a obiectivelor pe teritoriul spațiilor verzi, ci și administrația publică locală, delegând atribuțiile de agent constatator organelor executive ale APL, iar cele de examinare și sancționare – Comisiei administrative constituite pe lângă APL.

Proiectul care prevede modificarea articolelor 9, 20 și 36 din Legea cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale urmează să fie propus spre aprobare în prima lectură plenului Parlamentului.