Ministra Mediului a explicat în ce condiţii a fost prelungită autorizaţia Uzinei de la Râbniţa
Autorizaţia pentru Uzina metalurgică moldovenească (UMM) de la Râbnița a fost prelungită după ce întreprinderea „a fost verificată” şi i s-a oferit un „termen de prescripție” în care să-şi aducă activitățile în concordanță cu cerințele legislației de mediu a Republicii Moldova. Declaraţia aparține ministrei Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, fiind făcută după şedinţa de Guvern din data de 1 noiembrie.
Săptămâna trecută, Comisia naţională pentru situaţii excepţionale (CNSE) a decis prelungirea, până pe 31 decembrie 2023, a autorizației de mediu eliberate anterior pentru Uzina metalurgică de la Râbniţa. Autorizaţia vizează „gestionarea deşeurilor și emisia poluanților în atmosferă de la surse fixe”.
„Uzina metalurgică de la Râbnița a fost verificată. I s-a dat termen de prescripție pentru a aduce activitățile în concordanță cu cerințele legislației de mediu a Republicii Moldova. Am solicitat și așteptăm prezentarea raportului investițiilor efectuate, în vederea alinierii la legislația de mediu”, a declarat ministra Iordanca-Rodica Iordanov.
Oficialul a mai informat că, la Mateuți, raionul Rezina, urmează să fie dată în exploatare Stația automată de monitorizare a calității aerului și atunci vom avea o viziune mai clară despre emisiile în aer. Staţia va servi la asigurarea unui sistem de monitorizare a emisiilor în aer de la companiile cu impact semnificativ asupra mediului.
„Astfel, vom putea corela datele colectate de Agenția de Mediu cu datele prezentate de companie, ceea ce va facilita un proces corect de autorizare și, respectiv, de control”, a explicat ministra.
Numeroşi politicieni şi experţi de mediu au criticat în repetate rânduri faptul că autorităţile de la Chişinău prelungesc continuu, cu o lună sau două, autorizaţia de mediu pentru Uzina metalurgică de la Râbniţa, inclusiv prin derogări de la lege, în pofida faptului că aceasta nu întruneşte normele legislaţiei de mediu. Pe parcursul anilor, presa a semnalat şi plângeri ale locuitorilor din regiune, care spun că se îmbolnăvesc din cauza fumului negru ce provine de la această întreprindere. Reprezentanţi ai opoziţiei au susţinut că motivul acestei „cedări” din partea Chişinăului ar fi o înţelegere cu administraţia de la Tiraspol: Uzinei metalurgice i se prelungeşte autorizaţia, iar Transnistria îi furnizează în schimb malului drept al Nistrului energia electrică necesară pe care o produce la Moldavskaia GRES (Centrala termoelectrică Cuciurgan). Chiar şi fosta ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu, care ulterior şi-a dat demisia, a declarat public că există o asemenea înţelegere în cadrul unor „negocieri mai largi, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova”, cărora li se asigură energie electrică mai ieftină.
Uzina metalurgică moldovenească de la Râbniţa a fost construită în 1985 şi era la acea vreme una dintre cele mai moderne întreprinderi metalurgice de pe teritoriul fostei URSS. Primul oțel a fost produs în octombrie 1984. Uzina are două secții principale – secția de topire electrică a oțelului (STEO) și secția de laminare (SL). Poate produce aproximativ 1 milion de tone de oţel şi tot atâtea laminate. Până în 2009, asigura 70% din exporturile Transnistriei, fiind unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii separatiste. Dar în 2011 a început să se confrunte cu dificultăţi (inclusiv deficit de materie primă) şi de atunci nu a mai funcţionat la capacitate maximă.