Miliarde de oameni încă respiră aer nesănătos: noi date ale Organizației Mondiale a Sănătății

Aproape întreaga populație a globului (99%) respiră aer ce depășește limitele OMS privind  calitatea aerului, amenințând starea de sănătate. Un număr record de peste 6.000 de orașe din 117 țări monitorizează în prezent calitatea aerului, cu toate acestea, cei care locuiesc în ele încă mai respiră niveluri nesănătoase de particule fine și dioxid de azot, iar persoanele din țările cu venituri mici și medii suferă cel mai mult.

Aceste concluzii au determinat Organizația Mondială a Sănătății să sublinieze importanța reducerii consumului de combustibili fosili și necesitatea aplicării unor măsuri concrete orientate spre reducerea nivelului de poluare a aerului.

Lansată în contextul Zilei Mondiale a Sănătății cu tematica Planeta noastră, sănătatea noastră, baza de date a OMS privind calitatea aerului include, pentru prima dată, măsurători la sol ale concentrațiilor medii anuale de dioxid de azot (NO2), un poluant urban obișnuit și precursor al particulelor suspendate și al ozonului. Baza de date conține, de asemenea, măsurători ale particulelor cu diametre egale sau mai mici de 10 μm (PM10) sau 2,5 μm (PM2,5). Ambele grupuri de poluanți provin în principal din activitățile umane legate de arderea combustibililor fosili.

Noua bază de date privind calitatea aerului este cea mai extinsă de până acum în ceea ce privește amploarea expunerii la poluarea aerului la sol. Încă 2.000 de orașe/localități înregistrează la moment date de monitorizare la sol pentru particule, PM10 și/sau PM2,5, decât ultima actualizare. Aceasta marchează o creștere de aproape 6 ori a raportării de la lansarea bazei de date în 2011.

Între timp, dovezile privind daunele provocate de poluarea aerului asupra corpului uman a crescut rapid și indică daune semnificative cauzate chiar și de nivelurile scăzute ale multor poluanți ai aerului.

Particulele, în special PM2.5, sunt capabile să pătrundă adânc în plămâni și să intre în fluxul sanguin, acționând negativ asupra sistemelor cardiovascular, cerebrovascular (accident vascular cerebral) și respirator. Există dovezi în curs de dezvoltare că particulele au un impact asupra altor organe și provoacă și alte boli.

NO2 este asociat cu boli respiratorii, în special cu astm bronșic, cauzând simptome respiratorii, precum tuse, respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație, internări în spital și solicitări ale asistenței medicale de urgență.

OMS și-a revizuit în 2021 ghidurile privind calitatea aerului, făcându-le mai stricte într-un efort de a ajuta țările să evalueze mai bine calitatea aerului.

„Preocupările actuale legate de energie evidențiază importanța accelerării tranziției către sisteme energetice mai curate și mai sănătoase”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Prețurile ridicate ale combustibililor fosili, securitatea energetică și urgența de a aborda provocările duble pentru sănătate – poluarea aerului și schimbările climatice – subliniază nevoia presantă de a merge mai repede către o lume care este mai puțin dependentă de combustibilii fosili”.

 Acțiuni pe care guvernele le pot întreprinde pentru a îmbunătăți calitatea aerului și sănătatea

 Mai multe guverne întreprind măsuri pentru a îmbunătăți calitatea aerului, însă OMS solicită o intensificare rapidă a acțiunilor pentru:

• Adoptarea sau revizuirea și implementarea standardelor naționale de calitate a aerului în conformitate cu cele mai recente ghiduri OMS privind calitatea aerului.
• Monitorizarea calității aerului și identificarea surselor de poluare a aerului.
• Sprijinirea tranziției către utilizarea exclusivă a energiei menajere curate pentru gătit, încălzire și iluminat.
• Dezvoltarea sistemelor de transport public sigure și accesibile și a rețelelor prietenoase pentru pietoni și biciclete.
• Implementarea unor standarde mai stricte privind emisiile și eficiența vehiculelor și să impună inspecția și întreținerea obligatorie a vehiculelor:
• investiții în locuințe energetic eficiente și în generarea energiei
• îmbunătățirea managementului deșeurilor industriale și municipale
• reducerea incinerării deșeurilor agricole, a incendiilor forestiere și a anumitor activități agro-silvice (de exemplu, producția de cărbune)
• includerea poluării aerului în programele de studii pentru profesioniștii din domeniul sănătății și oferirea de instrumente pentru implicarea sectorului sănătății.

Țările cu venituri mai mari înregistrează o poluare mai mică cu particule suspendate, dar majoritatea orașelor au probleme cu dioxidul de azot

În cele 117 state care monitorizează calitatea aerului, aerul din 17% din orașele din țările cu venituri mari se încadrează în recomandările OMS privind calitatea aerului pentru PM2,5 sau PM 10. În țările cu venituri mici și medii, calitatea aerului în mai puțin de 1% din orașe respectă pragurile recomandate de OMS.

La nivel global, țările cu venituri mici și medii încă se confruntă cu o expunere mai mare la niveluri nesănătoase de PM în comparație cu media globală, dar caracteristicile NO2 sunt diferite, arătând o diferență mai mică între țările cu venituri ridicate și mici și medii.

Aproximativ 4000 de orașe/localități din 74 de țări colectează date despre NO2 la nivelul solului. Agregate, măsurătorile arată că doar 23% dintre oamenii din aceste localități respiră concentrații medii anuale de NO2 ce corespund nivelurilor admisibile din versiunea recent actualizată a ghidurilor OMS pentru calitatea aerului.

„După supraviețuirea unei pandemii, este inacceptabil să avem încă 7 milioane de decese care pot fi prevenite și pierderi prevenibile de nenumărați ani de sănătate din cauza poluării aerului. Aceasta o spunem când ne uităm la muntele de date, dovezi și soluții disponibile despre poluarea aerului. Cu toate acestea, prea multe investiții sunt încă scufundate într-un mediu poluat decât în ​​aer curat și sănătos”, a spus Dr. Maria Neira, directorul Departamentului pentru mediu, schimbări climatice și sănătate al OMS.

E nevoie de a îmbunătăți procesul de monitorizare

 Oamenii care trăiesc în țările cu venituri mici și medii sunt cei mai expuși la poluarea aerului. Acestea, de asemenea, sunt cel mai puțin acoperite în ceea ce privește măsurarea calității aerului, dar situația se îmbunătățește.

Europa și, într-o oarecare măsură, America de Nord, rămân regiunile cu cele mai cuprinzătoare date despre calitatea aerului. În multe țări cu venituri mici și medii, deși măsurătorile PM2.5 nu sunt încă disponibile, au fost înregistrate îmbunătățiri majore pentru măsurători între ultima actualizare a bazei de date din 2018 și 2022, cu alte 1500 de localități implicate în monitorizarea calității aerului.

Ghidurile OMS privind calitatea aerului

Baza de dovezi despre daunele cauzate de poluarea aerului a crescut rapid și indică daune semnificative cauzate chiar și de niveluri scăzute ale multor poluanți ai aerului. Anul trecut, OMS a răspuns prin revizuirea Ghidurilor sale privind calitatea aerului pentru a reflecta dovezile, făcându-le mai stricte, în special pentru PM și NO2, o mișcare puternic susținută de comunitatea medicală, asociațiile medicale și organizațiile pacienților.

Baza de date din 2022 urmărește să monitorizeze starea aerului în lume și să contribuie la procesul de monitorizare a progresului în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

 Ziua mondială a sănătății 2022

Ziua mondială a sănătății, marcată pe 7 aprilie, atrage atenția globală asupra acțiunilor urgente necesare pentru a menține oamenii și planeta sănătoși și promovează o mișcare spre crearea unei societăți focusate pe bunăstare. OMS estimează că peste 13 milioane de decese în întreaga lume în fiecare an se datorează unor factori de mediu, ce pot fi evitați.