Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
„Micile schimbări, dar făcute zi de zi, fac diferența”
Schimbările mici fac diferența spune Mihaela Cebanu. Născută în Moldova, tânăra a emigrat în Italia și se bucură că țara gazdă promovează, chiar insistă, ca cetățenii săi să respecte și să aibă grijă de mediul înconjurător. S-ar bucura mult ca cetățenii R. Moldova să împrumute de la italieni responsabilitatea pentru deșeurile create și să conștientizeze că serviciul de transport a gunoiului trebuie achitat.
Potrivit ei, în Italia reciclarea este foarte încurajată, iar statul îi amendează pe cei care nu aruncă gunoiul corespunzător. „În raza blocului locativ sunt tomberoane pentru deșeuri separate: hârtie și carton, plastic și sticla, deșeuri menajere, crengi și frunze, alte obiecte de dimensiuni mici care nu se încadrează în cele de mai sus, uneori în funcție de regiune și tomberoane pentru metal. Pentru mobilier, aparate electrocasnice, resturi de la o recentă reparație este un punct de colectare și diferențiere mai mare, la periferia orașului. Acolo poți lăsa cele de mai sus gratuit doar dacă sunt separate. Un alt tomberon foarte necesar este cel pentru haine. Hainele colectate sunt duse la centrele pentru nevoiași și donate”, explică Mihaela.
Tot ea ne spune că primăria orașului unde locuiește încurajează cetățenii care stau la case la sol să composteze resturile organice. „Dacă ai o compostieră în grădina ta, ei îți reduc factura la gunoi”.
Tânăra mai spune că a învățat de la Italieni să optimizeze produsele alimentare și să combată risipa. Una dintre metode în Italia este aplicația „TooGoodToGo” prin care restaurantele, barurile, patiseriile anunță dacă au ceva produse nevândute, iar utilizatorul poate procura produsele la un preț redus. O altă metodă de reciclare sunt second hand-urile.
Apa de la robinet
Un alt plus al regiunii unde locuiește este calitatea apei de la robinet. „Vine direct din izvoare de la adâncimea de 300 m. Nu este transportată de camioane sau alte ambalaje, așa că este și sustenabilă. Costul este de 0,0015 euro/ litru, de 1000 de ori mai ieftin decât o sticlă de apă de la bar”, afirmă Mihaela.
Tânăra mai spune că în oraș sunt diferite distribuitoare de apă, care oferă la alegere, pentru un preț la fel de mic apă naturală, dar și carbogazoasă.
Program de stat pentru optimizarea consumului de energie
Statul italian a adoptat un plan de încurajare a cetățenilor să optimizeze consumul de energie, dar pe banii statului. „Se numește bonus 110%, respectiv dacă îndeplinești toate condițiile birocratice și poți aplica la acest bonus al statului, îți poți schimba electrocasnicele, geamuri, uși, instala panele solare, toate cu scopul de a consuma cât mai puțină energie”, explică Mihaela.
Totuși, potrivit ei, birocrația italiană este o problemă care descurajează aplicanții.
Taxele de mediu și lecția învățată
Tânăra spune că Italia este o țară cu o sumedenie de taxe, și desigur sunt și taxe pentru mediu în mai multe subcategorii. De exemplu, mașinile vechi nu pot circula în anumite orare și perioade. „Noi am avut un automobil din anul 2000 la motorină, și iarna nu puteam circula liber. Calitatea aerului era sub nivelul normal, astfel autoritățile au interzis circulația automobilelor vechi. Populația este încurajată să folosească transportul public”.
Mai mult tânăra spune că taxele sunt de multe ori sunt mai mari decât ceea ce consumi. De exemplu, ai de plătit €10 pentru energia electrică, dar pe lângă asta trebuie să plătești taxa pentru transportul energiei, care costă mai mult ca însuși consumul. „Noi am avut situația când am plătit taxă de €1000 pentru că consumul pentru gaz iarna a depășit o anume cantitate, practic am plătit pentru că nu am avut grijă să dăm datele la contor lunar. În așa mod ca compania ce furnizează gaz să calculeze exact cât am consumat. A fost o experiență foarte neplăcută, dar o lecție învățată!”, mărturisește Mihaela Ceban.
Obiceiuri eco-friendly
Trăind în Italia, Mihaela a adoptat mai multe obiceiuri prietenoase mediului înconjurător. „Când merg la plimbare fac plogging. Plogging este o nouă tendință eco-friendly și consistă în a strânge gunoiul ce se află pe traseu în timp ce faci careva activitate fizică la aer”, explică tânăra.
Acum consumă doar produse naturale, de post sau vegane. „Consider că consumul redus de carne ar ajuta enorm planeta, iar ca părinte a unui copil ce va trăi pe planeta asta peste ani, vreau să îi cultiv obiceiuri culinare sustenabile de la naștere”, spune cu tărie Mihaela.
Femeia mai spune că a renunțat la absorbante în perioada menstruației și folosește cupa menstruală. Are grijă la haine și periodic selectează hainele pe care nu le poartă și le donează sau vinde pe o aplicație
Deși adoptarea unor obiceiuri prietenoase mediului nu a fost mereu tocmai ușoară, Mihaela spune că o încurajează faptul că este un exemplu pentru fetița sa și ea va învăța ce vede la părinți.
Tânăra spun că cele mai importante schimbări sunt cele mici. „Începând de la lucrurile care le facem zilnic. De exemplu să alegem detergent pentru rufe, detergent pentru veselă fără chimicale. La fel se poate face și cu șamponul, balsamul, săpunul. Micile schimbări, dar făcute zi de zi, fac diferența”, susține Mihaela Cebanu.