Gripa aviară la lebede în Republica Moldova: cum recunoaștem o lebădă bolnavă

Cinci focare de gripă aviară au fost confirmate recent în fauna sălbatică din Republica Moldova, toate la lebede. Aproximativ zece păsări au fost înhumate, potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Virusul este mortal pentru păsări, nu există tratament, iar autoritățile fac apel la populație să evite orice contact cu exemplarele bolnave sau moarte și să anunțe autoritățile. 

Cum ajunge virusul la lebede

Lebedele afectate fac parte din fauna sălbatică migratoare. Republica Moldova se află pe rute importante de migrație, iar multe specii nordice folosesc lacurile și râurile din țară ca zone de staționare și iernare.

„În primul rând, noi vorbim despre lebede care fac parte din fauna sălbatică. Deci păsări sălbatice care sunt, în primul rând, păsări migratoare care staționează pe teritoriul Republicii Moldova în drumul lor de migrație, da, din zonele nordice către zonele sudice, iar teritoriul Republicii Moldova este doar un areal de odihnă pentru ele. Având în vedere că sunt sălbatice și migratoare, nu este exclus faptul că ele vin deja infectate din acele zone”, explică Cristina Sîrbu, din cadrul Direcției sănătatea și bunăstarea animalelor a ANSA.

Virusul se poate răspândi rapid în bazinele acvatice – iazuri, lacuri, râuri – prin contact cu alte păsări. „De exemplu, prin interacțiune directă, dar totodată se poate transmite foarte ușor în mediul acvatic atunci când pasărea infectată transmite virusul prin materii fecale sau prin salivă sau prin alte fluide produse ale corpului său”, completează Silvia Ursul, ornitologă, vicepreședintă a Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN).

Semne că lebăda ar putea fi infectată

„Semne vizibile sunt, în primul rând, faptul că aceste păsări sălbatice pot prezenta un comportament mai deviat de la cel normal. Fie stau jos cu gâtul într-o poziție anormală sau cu capul într-o poziție anormală, nu se mai hrănesc, nu mai au acel comportament normal al unei păsări, specific păsărilor de baltă. Deci, efectiv, stau nemișcate, nu pot zbura, nu se pot deplasa”, explică Cristina Sîrbu.

Ce trebuie să facem dacă vedem o lebădă bolnavă sau moartă

Regula de bază: nu atingem pasărea.

„Nu trebuie să interacționăm cu păsările sălbatice, lebedele, să nu le atingem, să nu le luăm în brațe, să nu le hrănim și în niciun caz să le ducem acasă pentru a le oferi în grijile de care credem noi că ar fi nevoie. Așa riscăm foarte mult să ducem mai departe virusul”, spune Silvia Ursul.

Igiena este esențială: spălarea frecventă a mâinilor și a hainelor purtate în apropierea lacurilor și râurilor limitează riscul de răspândire.

„Este foarte important să avem grijă de igiena elementară, să ne spălăm mâinile cât mai des și hainele cu care am fost la râu, la lac, la mlaștină, la baltă, ca să admirăm lebedele; aceste haine trebuie spălate la temperatură ridicată pentru a limita răspândirea virusului”, ne sfătuiește Silvia Ursul, vicepreședinta SPPN.

Specialista de la ANSA recomandă să alertăm de urgență autoritățile.

„Fie primarul localității, fie să sunăm către diviziunile teritoriale pentru siguranța alimentelor ale agenției, fie medicul veterinar de liberă practică care deservește acel teritoriu sau acel sat sau, inclusiv, de ce nu, să anunțăm polițistul de sector”.

După preluarea unei păsări suspecte de gripă aviară, medicii veterinari din cadrul ANSA prelevează probe pentru confirmarea sau infirmarea bolii.

„Ulterior se înhumează la o adâncime nu mai mică de 1,5 m, cu respectarea tuturor normelor de dezinfecție a acelui spațiu, tot ce ține de asanarea acelui teritoriu. În marea majoritate a cazurilor, aceste păsări sunt înhumate chiar acolo, în locul unde au fost ele depistate, adică nu se mișcă din acel loc pentru a nu dispersa boala și mai mult”, adaugă specialista de la ANSA, Cristina Sîrbu.

Medicamente pentru tratarea acestei boli nu există

Virusul este mortal și nu există tratament. ANSA implementează un program multianual (2025–2027) de supraveghere a gripei aviare, cofinanțat de Uniunea Europeană, care include prelevări de probe, eradicarea focarelor, exerciții pentru medici și autorități locale și campanii de informare.

„Medicamente de tratare a acestei boli nu există, nu pot fi tratate păsările, de aceea nici nu se recomandă să existe vreun contact între om și aceste păsări suspecte de a fi infectate cu gripă aviară”, explică Cristina Sîrbu.

Anul trecut au fost confirmate două focare în fauna sălbatică și două focare la păsări captive. În prezent, numărul focarelor din fauna sălbatică a crescut la cinci.