Frigiderul stricat nu se ţine lângă coteţul găinilor! Aparatele şi lămpile din „vechea generaţie” conţin mercur

Începând cu anul 2025, în Uniunea Europeană (UE) va fi interzisă atât producția, cât şi vânzarea echipamentelor electrice și electronice ce conțin mercur. Vor fi înlocuite cu sisteme LED şi lămpile cu mercur utilizate la iluminatul stradal.

În paralel, cantităţi enorme de electrocasnice ce conţin această substanţă extrem de periculoasă pentru sănătatea umană şi mediu vor ieşi din uz şi oamenii se vor debarasa de ele. De ce este importantă colectarea separată şi prelucrarea corectă a acestor deşeuri? Unde le putem preda pentru reciclare în Republica Moldova?

Conţin mercur unele lămpi, baterii şi echipamente din „generaţia veche”

În Republica Moldova sunt interzise importul, plasarea pe piață și exportul produselor cu conținut de mercur (inclusiv a termometrelor) începând cu 1 ianuarie 2021. Prin această decizie, s-a urmărit şi reducerea cantităților de deșeuri periculoase.

Mercurul este un metal ce conduce electricitatea şi din acest motiv era folosit pe larg la fabricarea echipamentelor electrice şi electrocasnice. Există alternative pentru el, dar costă mai mult – litiu, argint sau alte metale alcaline, care nu sunt la fel de poluante.

În ultimele 2-3 decenii, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, mercurul este utilizat mai puţin la producerea echipamentelor. Nici becurile LED nu conțin acest metal periculos şi alte substanţe nocive, ci doar materiale reciclabile – sticlă, metale feroase și neferoase, plastic.

Dar în gospodăriile oamenilor, la întreprinderi şi prin instituţii mai există aparate electrice şi electronice produse în secolul trecut care conţin mercur: ecrane de laptop şi monitoare de computer, termostate, barometre, maşini de călcat, mașini de spălat, congelatoare, încălzitoare și uscătoare de rufe.

De asemenea, conţin mercur becurile „economice” luminescente, lămpile fluorescente sub formă de tub, anumite tipuri de baterii, cum ar fi cele „pastilă”, folosite la ceasuri, jucării şi telecomenzi (conţin 0,0005 – 2% de mercur).

Este important ca DEEE să fie predate colectorilor de bună credinţă

Toate deşeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE – tot ce funcţionează cu baterii sau conectat la priză) pot fi predate la punctele de colectare autorizate. Dacă sunt aruncate la întâmplare sau împreună cu deşeurile menajere, contaminează aerul, solul şi apa.

Echipamentele vechi, inclusiv becurile, pot fi predate oricărui magazin din care cumpărăm tehnică nouă. Beneficiarilor Programului de stat „Rabla pentru electrocasnice” chiar li se cere să predea aparatele vechi atunci când îşi procură altele noi. De asemenea, „Garda de reciclare” (nr. de telefon: 060 121 112) preia tehnica uzată cu propriile maşini, gratuit, în raza municipiului Chișinău.

Rețeaua punctelor de colectare ale sistemelor colective autorizate poate fi accesată la aceste linkuri:

https://b2b.accent.md/ru/pages/univers_ecologic/

https://www.moldcontrol.md/ro/puncte-de-colectare

https://ecosave.md/puncte-de-colectare/

http://colectez.eu/

CITEŞTE ŞI: Aparate electrocasnice vechi şi baterii uzate – iată cum ne putem debarasa corect de ele

Este important ca deşeurile să fie predate operatorilor autorizaţi, care se ocupă cu adevărat de prelucrarea şi reciclarea deşeurilor. Pentru că există structuri obscure care „cumpără electrocasnice vechi la kilogram, extrag din acestea componentele din metal, iar plasticul şi substanţele nocive le aruncă la gropile de gunoi sau pe unde apucă, inclusiv electrolitul din acumulatoare”, atenţionează Marius Morozan, specialist în domeniul reciclării, contactat de Ecopresa.

DEEE-urile din Republica Moldova sunt exportate de colectorii autorizaţi la fabrici de prelucrare din România, Polonia, Germania ş. a.

O sursă de poluare răspândită: frigidere şi maşini de spălat defecte ţinute după casă

În multe cazuri, echipamentele şi corpurile de iluminat ce conţin mercur nu mai sunt funcţionale, dar oricum sunt ţinute pe lângă gospodărie.

„În special în zona rurală, frigiderele de tip vechi şi alte electrocasnice ieşite din uz sunt ţinute lângă găini, cu gândul că „poate va trebui cândva”. Tehnica rugineşte, stă în ploaie, apa se scurge pe lângă găini, contaminează solul, păsările ciugulesc pe acolo… Oamenii înşişi se contaminează apoi, consumând alimentele din gospodărie, se expun la elemente chimice foarte nocive”, povesteşte Marius Morozan. 

„Becuri şi lămpi cu mercur încă mai stau prin depozite vechi, prăfuite şi acoperite cu pânze de păianjen, dar şi prin gospodării casnice”, mai spune expertul.

Cele mai mari cantităţi de corpuri de iluminat cu mercur le sunt predate acum colectorilor de DEEE de către instituţiile de stat și private. Instituţiile de stat plătesc pentru eliminarea acestor deşeuri, costurile fiind prevăzute în buget conform legii.

Nu dispunem de informaţii actualizate referitoare la cantităţile de corpuri de iluminat cu mercur care se află în depozite şi aşteaptă să fie transportate pentru prelucrare, dar important este că acestea se diminuează constant. În septembrie 2021, când Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) a centralizat informaţiile de la subdiviziunile sale teritoriale, în instituțiile de stat și private erau stocate aproape 422.000 de lămpi luminiscente uzate, peste 2.700 de termometre și mai mult de 230 de lămpi bactericide cu mercur.

CITEŞTE ŞI: Ce faci cu un termometru stricat? Îl ții acasă în borcan!

Gestionarea deşeurilor cu mercur este foarte costisitoare – avem nevoie de sprijin extern

Prelucrarea deşeurilor cu mercur costă scump. Iar de colectarea şi reciclarea mercurului curat, cum ar fi cel provenit din termometrele sparte, operatorii privaţi moldoveni nu se ocupă, din cauza preţurilor mari.

„Gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur este adesea costisitoare (…) Costul tratării unei tone de mercur poate fi de câteva mii de dolari (…) Costul pentru tratarea unei lămpi fluorescente este de 5-7 lei (…)”, se arată în nota informativă a Hotărârii de Guvern „pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea ecologică a deșeurilor de mercur” (2023, pag. 28-30). În document se menţionează că Republica Moldova are nevoie de suportul financiar al partenerilor de dezvoltare şi în domeniul gestionării deşeurilor de mercur.

Mai multe detalii despre eforturile Republicii Moldova de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul pot fi găsite pe site-ul Ministerului Mediului.

Mercurul se evaporă sub forma unui gaz invizibil, inodor şi toxic din echipamentele degradate sau sparte, ajunge în plămânii oamenilor odată cu aerul inspirat şi poate afecta sistemul nervos, dar şi dezvoltarea în uter a copiilor nenăscuți.