Cușca bună pentru câine în timpul iernii și de ce „paznicul” gospodăriei nu trebuie ținut pe lanț
Experimentul ecologic de la Copceac și omizile ce ar putea salva planeta
Criza climatică în care a intrat omenirea – or anume acest termen îl propun câteva dintre prestigioasele instituții de presă de talie internațională în schimbul sintagmei eufemistice schimbări climatice -, induce nu doar stare de anxietate, dar și căutarea de soluții, ceea ce stă în puterile oricui. Soluțiile pentru problemele de mediu, inclusiv globale, uneori pot apărea de unde ne așteptăm mai puțin. Eleva Tatiana Manastîrlî din satul Copceac, Ceadîr Lunga, a fost premiată la un recent forum din Kazahstan pentru experimentele la nivel național cu așa numita omidă de ceară, ce populează stupii după plecarea albinelor, scrie Europa Liberă.
Alături de profesorul ei de biologie, Tatiana a descoperit că aceste omizi digeră pungile de polietilenă. Eleva crede că omizile reprezintă soluția cea mai eficientă împotriva poluării cu plastic:
„Când stupii nu sunt îngrijiți sau din anumite motive albinele își părăsesc stupii, aceștia încep să fie populați de omizi care mai sunt numite „de ceară”. Unii prisăcari acoperă stupii cu pungi de plastic și am rămas uimiți să vedem că omizile mănâncă acest plastic. Ele transformă plasticul în alcool de-hidric. Într-un final, scăpăm de polietilenă și obținem un compus organic ce poate fi utilizat în alte scopuri. Se pare că au în organism un element care are capacitatea să dizolve plasticul. Tare sperăm că cercetătorii vor reuși să înțeleagă despre ce fel de element este vorba, să-l multiplice și astfel să distrugă polietilena”.
Un entuziast, pasionat de rezolvarea problemelor de mediu…
Pe scurt, profesorul Tatianei poate fi descris ca un entuziast, pasionat de rezolvarea problemelor de mediu. Prima activitate cu elevii, inițiată de Petru Ceban și care continuă în prezent, presupune colectarea plasticului din Copceac și satele învecinate. În câțiva ani au adunat peste 90 de tone de plastic pe care cu ajutorul oamenilor de afaceri din regiune, l-au trimis în Turcia la reciclare. Petru Ceban admite că reciclarea plasticului reprezintă o soluție de compromis pe care nu și-o poate permite orice stat, pe când omida „de ceară” ar putea pune capăt definitiv problemei poluării cu plastic:
„Pământul va deveni un pustiu dacă nu ne vom trezi la timp și nu vom avea grijă să sădim o sămânță înțelepciunii în copii ca să aibă o atitudine responsabilă față de natură. Lor le vom lăsa moștenire această planetă. Pornind de la aceste rațiuni, lucrez cu elevii și le explic ce se poate face pentru a preîntâmpina posibile probleme ale mediului”.
De-a lungul anilor, guvernanții, indiferent de culoarea politică, au lăsat problemele de mediu în coada listei de priorități. O abordare neglijentă, constată președinta Centrului Național de Mediu din Republica Moldova, Ina Coșeru, în opinia căreia sănătatea, agricultura sau educația nu pot evolua fără ecologie:
„Noi pierdem sănătatea noastră pentru că trăim într-un mediu foarte nesănătos și ofensiv, periculos pentru sănătatea noastră pentru că Republica Moldova la moment e o gunoiște de la Criva până la Giurgiulești, asta noi trebuie să înțelegem cu toții. Avem peste 3 mii de gunoiști într-o țară atât de mică și în Republica Moldova sunt ape uzate care deversează în râurile noastre ceea ce este inadmisibil. Noi pierdem și sănătatea și resursele naturale. Când am interacționat cu diferite ministere, inclusiv ministerul Economiei, tot timpul auzeam acest mesaj: haideți să ne dezvoltăm economic și apoi vom atrage atenția și la mediu. Niciodată fără protecția mediului nu vom putea să ne dezvoltăm economic pentru că în țară avem 10 % de păduri – asta înseamnă pierderea solului, apelor și a pădurilor. Fără asta noi nu ne vom dezvolta niciodată”.
Fără protecția mediului nu ne vom putea dezvolta ca stat…
Dincolo de provocările pe care le întâmpină omenirea în ce privește criza de mediu, schimbările ar trebui să pornească cu mici pași în familie și școală, e de părere Inga Podoroghin, specialistăa de programe în domeniul schimbărilor climei la PNUD Moldova. Experta cu greu își închipuie ca o țară poate să devină prietenoasă mediului dacă oamenii vor avea o atitudine responsabilă față de natură doar pe jumătate – la muncă sau acasă:
„Educația ecologică a cetățenilor ține de fiecare persoană în parte, de fiecare părinte și să atragă atenția copiilor asupra comportamentului lor zilnic care trebuie să fie prietenos mediului”.
Experții cu care am stat de vorbă admit că în căutarea unor soluții eficiente, maturii uită că rezolvarea este, poate, la îndemână. De exemplu, în așteptarea unor măsuri radicale și urgente pentru stoparea încălzirii globale, cum este majorarea taxei pentru poluarea aerului, mici acțiuni care ar putea face diferența sunt la îndemâna fiecăruia. De ce nu, să refuze pungile de plastic la magazin sau să investească în becuri led? Începând de astăzi.
Sursa: Europa Liberă, autor Diana Răileanu