Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
DOC/ Aprobat de Guvern. Lista tipurilor de masă lemnoasă, interzisă pentru export a fost suplinită
Lista tipurilor de masă lemnoasă care este interzisă temporar pentru export va fi suplinită. Astfel, pe lângă lemn brut, lemn pentru dogărie, traverse din lemn pentru căi ferate și lemn tăiat sau despicat longitudinal, va fi interzisă exportarea și a lemnului de foc. O decizie în acest sens a fost aprobată de cabinetul de miniștri în ședința din 2 martie. Decizia, care intră în vigoare în momentul publicării în Monitorul Oficial, este aprobată pe o perioadă nedeterminată.
„Scopul acestor modificări este de diminuare a exploatării producției lemnoase din fondul forestier, în mod special cel gestionat de stat, în contextul obiectivului național de extindere a suprafeței terenurilor împădurite, minimizarea tăierilor ilicite, stoparea exportului fraudulos de masă lemnoasă, și asigurarea populației cu surse de încălzire în localitățile care nu sunt conectate la gazele naturale. Mai mult în condițiile crizei de pe piață a resurselor energetice fosile, situația social economică precară, creșterii tarifelor la gaze naturale, prognoze de temperaturi medii și a perioadei reci până în luna aprilie, este oportun să fie sistată exportul de masă la pozițiile tarifare menționate și la necesitate direcționate aceste resurse spre piața internă”, a declarat Iuliana Cantaragiu, ministra Mediului.
Astfel, din Moldova va fi interzis exportul a mai multor tipuri de masă lemnoasă, inclusiv sunt introduse trei poziții noi, care se referă la lemnul de conifere – lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare; lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș, deșeuri şi resturi de lemn, chiar aglomerate, sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare.
Autorii proiectului motivează această propunere prin faptul că problema despăduririi în Republica Moldova și defrișările ilegale pun în pericol securitatea națională a statului, în special în contextul crizei energetice cu care se confruntă țara noastră.
Autorii proiectului susțin că urmare a examinării datelor statistice cu privire la exportul definitiv (procedura vamală 1000) de masă lemnoasă, s-a constatat că în perioada anilor 2015-2016, până la aplicarea suspendării exportului, cantitatea exportului reprezenta cca 13,3 mii tone per an. În perioada imediată introducerii sistării exportului s-a înregistrat diminuarea cantității exportate cu circa 60%, iar pe parcursul anilor următori s-a atestat revenirea la cantitățile exportate anterior sistării exportului, fapt ce denotă un potențial risc de ocolire e prohibiției existente la export de masă lemnoasă.
Potrivit cifrelor oficiale, doar 11,4% din teritoriul Moldovei este acoperit cu păduri (faţă de peste 40% pentru Uniunea Europeană). Unii specialişti spun că în realitate cifrele sunt şi mai mici.
În Republica Moldova, lemnul continuă să fie o sursă importantă de energie, însă volumele de lemn recoltat sunt mari în comparație cu potențialul de restabilire a pădurilor și plantațiilor forestiere. Conform datelor prezentate de Agenția „Moldsilva”, corelația dintre volumul creșterilor medii anuale şi recoltarea masei lemnoase în procesul tăierilor este mai mică cu circa 320.3 mii m3/an.
Pe 2 noiembrie 2021, Republica Moldova s-a alăturat Declarației liderilor lumii privind pădurile și utilizarea terenurilor, care exprimă intenția de a opri defrișarea până în anul 2030. Declarația, a fost semnată de peste o sută de țări participante la Conferința de la Glasgow privind schimbările climatice, prevede sporirea cooperării internaționale în domeniul dezvoltării durabile, stimularea practicilor durabile în agricultură, precum și creșterea finanțărilor pentru conservarea și restaurarea pădurilor. Această cooperare este importantă pentru atingerea obiectivelor internaționale legate de păduri.