Doar 3% din deșeurile din plastic, reciclate în R. Moldova. Recomandările primului studiu național privind deșeurile din plastic

Numai 3% din deșeurile din plastic au fost reciclate în Republica Moldova în anul 2021, rata de reciclare medie a acestui tip de deșeu pentru ultimii trei ani fiind de doar 7%. Totodată, restul de peste 90% din deșeurile din plastic care nu sunt reciclate ajung la gropile comune de gunoi, care sunt, în mare parte, neautorizate, nu sunt sanitare și nu corespund unor cerințe ecologice, astfel că, în procesul de descompunere a acestor deșeuri, are loc poluarea mediului. Este una dintre concluziile primului „Studiu privind deșeurile din plastic în Republica Moldova”, prezentat recent la Chișinău.

Probleme

Cea mai mare problemă din domeniu constă în faptul că pe piață avem foarte multe ambalaje de unică folosință, iar majoritatea lor nu pot fi reciclate:

„Noi nu avem dezvoltate sisteme de prevenire, reutilizare și reumplere a ambalajelor, iar aceasta nu contribuie la îmbunătățirea situației. Foarte multe dintre instituțiile publice și private nu au planuri de gestionare eficientă a deșeurilor, chiar în procesul de achiziții – unele achiziționează la greu produse ambalate, supraambalate, în contextul în care ar putea să găsească alternative. De exemplu, în loc de ambalaje din plastic pot fi utilizate ambalaje din sticlă, în loc de ambalaje mici pot fi folosite ambalaje de capacitate mare, ambalaje care pot fi reumplute de mai multe ori, ori aceste ambalaje în general nu trebuie utilizate”, a menționat Aurelia Bahnaru, administratoarea Asociației Obștești „E-Circular”, fiind solicitată de Ecopresa.md.

O altă problemă este că cei mai mulți operatori care colectează ambalaje din plastic sunt concentrați în capitală. În R. Moldova, conform autorizațiilor eliberate de Agenția Mediului, în domeniul gestionării deșeurilor de plastic își desfășoară activitatea 28 de operatori, ei fiind autorizați pentru mai multe tipuri de activități.

Din totalul de 28 de operatori analizați, 17 (60%) își desfășoară activitatea în municipiul Chișinău, fapt care face dificilă gestionarea corectă a deșeurilor din plastic în multe dintre localitățile țării, în special la sate

Doar un operator a indicat că adună deșeurile rezultate din activitățile agricole – de exemplu, pelicula de seră. Totodată, niciun operator nu colectează deșeuri de plastic din construcții:

„Se colectează separat foarte puțin în R. Moldova, doar în unele orașe. Asta nu înseamnă că deșeuri din plastic sunt mai puține în alte localități. Nu este adevărată tendința că deșeurile din plastic ar fi în descreștere. Toate statisticile pe care le-am analizat reconfirmă că în lume ambalajele din plastic cresc la număr. Asta nu ține nemijlocit doar la raportarea la numărul populației, care este în descreștere, dar este vorba de importul și de distribuția unor cantități foarte mari de produse ambalate divers. Uneori un produs poate avea 3, 4 sau 5 ambalaje, care nu ar fi necesare, pentru că sunt puse în cutii”, a adăugat Aurelia Bahnaru.

Reciclare sau incinerare?

Potrivit administratoarei ONG-ului „E-Circular”, reciclarea deșeurilor din plastic nu este soluția numărul 1 pentru R. Moldova, pentru că nu există resurse financiare suficiente și infrastructură pentru acest proces:

 „Noi trebuie să prevenim generarea deșeurilor din plastic, aceasta înseamnă costuri mult mai reduse. Nu trebuie să optăm pentru opțiuni costisitoare și foarte complicate. Nu neagă nimeni că unele ambalaje din plastic trebuiesc. Totodată, e nevoie să elaborăm planuri naționale de prevenire, reducere, reutilizare a materialelor plastice, ca să nu generăm o cantitate mare de deșeuri”, a opinat Aurelia Bahnaru.

În unele țări, plasticul care nu poate fi reutilizat se arde. E vorba, de exemplu, de pachetele de la chipsuri sau de paharele mici de la iaurturi:

„Incinerarea este, pe alocuri, mai benefică decât eliminarea prin depozitare. Scopul principal este să prevenim formarea deșeurilor din plastic. Dacă nu putem preveni, să reciclăm. În cazul în care nu putem nicidecum recicla, să incinerăm în condiții tehnice corspunzătoare. Noi nu avem ultima opțiune, din păcate. Atunci când a fost pandemia COVID-19, măștile, halatele – toate erau cu plastic, erau periculoase și ar fi trebuit să fie incinerate. Deși o parte din acestea au fost arse, odată cu alte deșeuri rezultate din activitatea medicală, dar, per general, nu avem soluții pentru foarte multe tipuri din plastic”, a subliniat Aurelia Bahnaru.

Se importă plastic mai mult decât se exportă

Piața materialelor plastice și articolelor din material plastic, în baza declarațiilor vamale de export și import ale persoanelor juridice, pentru anul 2022 a fost de circa 7 miliarde lei. În ultimii 10 ani analizați, valoarea pieței de import/export a materialelor plastice a înregistrat o creștere constantă, cu o medie de 4 % anual, și de 43%, în anul 2022, comparativ cu anul 2012. Datele prezentate de Biroul Național de Statistică confirmă că ponderea cea mai mare din piața materialelor plastice revine importului – 82%, și doar 18% – exportului.

În anul 2022, conform datelor oferite de Serviciul Vamal, au fost importate 97,2 mii de tone de materiale plastice, în timp ce s-au exportat 16 mii de tone

Majoritatea companiilor care fabrică produse din masa plastică activează în municipiul Chișinău – 202 sau 52% dintre producători. În același timp, în municipiul Bălți activează 25 de producători, în UTA Găgăuzia – 22, în raionul Soroca – 12, în raioniul Anenii Noi – 12 și raionul Căușeni – 11 producători. Restul 104 de producători (27% din total) activează în 25 de raioane ale R. Moldova. Prin urmare, în majoritatea raioanelor din R. Moldova este minim un producător de articole de materiale plastice. Cei mai mari producători sunt în municipiul Chișinău – 13 din 16 companii mari, și 11 din 15 companii mijlocii.

În studiu se menționează că cel mai colectat deșeu din plastic este cel de tip 1- PET și tip 4 – LDPE, urmat de HDPE, PP și PS. Tipul 3 (PVC) și tipul 7 (altele) sunt mai puțin colectate, din cauza dificultății de reciclare. Tipurile de plastic și ce risc prezintă ele pentru sănătate sunt descrise mai jos:

Ca rezultat, o categorie foarte variată de deșeuri din plastic, cum ar fi filtrele pentru țigări produse din acetat de celuloză, sticlele din plastic pentru băuturi,  capace pentru sticlele de plastic, ambalaje alimentare, pungi de plastic alimentar, capace de plastic alimentar, paie, caserole (containere) din polistiren expandat, ajung a fi eliminate prin depozitare la gropile de gunoi cu impact pentru câteva sute de ani asupra mediului și sănătății populației.

Conlucrare între operatorii pe reciclare și producătorii de materiale plastice

O bună parte (circa 86%) dintre operatorii intervievați care colectează deșeuri din plastic, au confirmat că lipsește conlucrarea dintre ei și producătorii autohtoni de materiale plastice, toate deșeurile reciclate fiind exportate către producători externi:

„În contextul în care ne propunem ca obiectiv tranziția spre un model economic circular, este necesar de îmbunătățit procesul de comunicare/conlucrare între producătorii de plastic și operatorii autorizați de reciclare, cu scopul de a păstra în circuit închis materia primă secundară, rezultată din reciclarea deșeurilor din plastic, cu posibilitatea de a identifica și extinde spectrul de utilizare a acesteia în diverse sectoare ale economiei naționale”, se menționează în studiu.

Ce e de făcut? Recomandări

Autorii studiului recomandă să fie reduse sau eliminate produsele de plastic de unică folosință. Astfel, trebuie interzis importul produselor din plastic cu impact asupra mediului și care nu sunt supuse reciclării, așa cum prevede Directiva UE 2019/904 a Parlamentului European din 5 iunie 2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.

Totodată, se propune interzicerea utilizării ambalajelor de unică folosință pentru băuturi, cel puțin în cadrul evenimentelor organizate de autorități publice centrale și locale, cu excepția cazului în care organizatorii de evenimente pot garanta că 90% din deșeuri vor fi colectate separat pentru reciclare. În același timp, este recomandat ca sticlele PET să nu fie utilizate în cadrul unor evenimente, cum ar fi conferințele și seminarele.

Autorii studiului mai recomandă stabilirea unei taxe pentru ambalajele de unică folosință, care să fie vizibilă pentru fiecare utilizator. Veniturile rezultate din colectarea acestor taxe ar putea fi utilizate pentru a sprijini sisteme inovatoare de reutilizare. Se mai propune încurajarea sau obligarea comercianților cu amănuntul care vând produse alimentare, băuturi și produse de curățare nepericuloase să accepte consumatorii să-și aducă propriul recipient.

Se mai recomandă să fie oferite stimulente fiscale pentru materiale reutilizabile – de exemplu, să fie reduse sau anulate taxele pentru producătorii care implementează sisteme de reutilizare ca măsuri de prevenire a poluării mediului

Se mai propune crearea unui fond, în care cel puțin 5% din taxele pentru responsabilitatea extinsă a producătorului (REP) colectate să fie investite în sisteme de prevenire și reutilizare a deșeurilor:

„Un obstacol major în calea dezvoltării infrastructurii de colectare a deșeurilor, inclusiv ambalaje din plastic, este lipsa sau deficitul de locații pentru amplasarea punctelor de colectare separată sau centre de colectare deșeuri reciclabile. Ar trebui să fie mandatat prin lege ca planurile locale de gestionare a deșeurilor să fie armonizate cu planurile de amenajare teritoriale (planurile urbanistice) pentru a se asigura că acestea alocă în mod clar locațiile necesare pentru implementarea cu succes a planului local de gestionare a deșeurilor. Distribuitorii de ambalaje, inclusiv din plastic, să fie obligați prin lege să doteze spațiile comerciale cu tomberoane și să conlucreze cu sisteme colective autorizate pentru a atinge obiective de reciclare”, se subliniază în studiu, la capitolul „Recomandări”.