fbpx

De la începutul anului 2023, focul a compromis deja peste 900 ha de teren. Ce trebuie să știm pentru a preveni incendiile de vegetație?

 De la începutul anului 2023, focul a compromis deja peste 900 ha de teren. Ce trebuie să știm pentru a preveni incendiile de vegetație?

Ilustație: Art of Alex Buretz

Susține Ecopresa, distribuie!

Cu o săptămână în urmă, vestea arderii a peste 20 de hectare de orz și 30 de hectare de grâu în raionul Anenii Noi a făcut înconjurul republicii. În ultimele zile, ca urmare a incendiilor de vegetație, a ars un tractor, dar și 7 hectare de grâu și 5 hectare de miriște. Doar în ultimele două zile, în Republica Moldova au fost stinse zeci de incendii de vegetație, cu pierderi de proporții. Dar am rămas cu lecția neînvățată. De la începutul anului 2023, focul a compromis deja peste 900 de hectare de teren.  

Ce trebuie să știm pentru ca astfel de tragedii să ne ocolească? Ecopresa derulează o campanie de informare, cu sprijinul Ambasadei Suediei la Chișinău, scopul acțiunii fiind prevenirea incendiilor de vegetație.

Și în grădină, și pe câmp, și peste tot, legea interzice arderea vegetației. Amenda este de până la 15 mii de lei pentru persoane fizice și până la 40 de mii de lei pentru persoane juridice.

Dacă vreți să semnalați un caz de incendiu de vegetație, apelați 112 și indicați locația sursei de ardere. Pentru securitatea persoanei care a semnalat cazul, i se va respecta anonimatul.

Când ard miriștile și câmpurile, pier pui de iepuri, de prepelițe, fazani, ciocârlii etc. Se întâmplă să fie afectați și pui de căprioară.

Resturile vegetale nu trebuie arse! Ele pot deveni îngrășământ pentru sol. Deșeurile lemnoase mărunțite pot fi utilizate în sobă sau în cazan pe lemne.

Devine tot mai populară în Republica Moldova practica utilizării tocătoarelor. Cu ajutorul lor, mai multe primării și agenți economici utilizează masa lemnoasă mărunțită drept sursă de încălzire pentru școli, grădinițe, clădiri administrative.

Arderea vegetației afectează 4-5 mm de sol – în primul rând, humusul, care-i asigură fertilitatea. Acești 4 mm se formează în 200 de ani și tot de atâția ani va fi nevoie pentru restabilire.

După arderea vegetației, cel mai mult suferă stratul de sol fertil – rămâne fără substanţa organică, microfloră şi insecte folositoare, dar și fără rezerve de îngrășământ organic, pe care resturile vegetale o aduc solului. Mai mult, încetinesc procesele biochimice la nivelul solului, iar pentru restabilire este necesară o perioadă foarte îndelungată.

Pe timp de secetă, arderea vegetaţiei deseori se extinde spre gospodării, ba chiar s-ar putea solda cu o catastrofă ecologică, dacă flăcările se extend spre stații de alimentare cu carburanţi, conducte de gaz sau păduri.

Incendiile de vegetație emană substanţe chimice extrem de toxice care, chiar şi în cantităţi mici, pot afecta sănătatea. Este vorba despre monoxid de carbon, dioxid de sulf, funingine, oxizi de azot, hidrocarburi şi dioxine, cei mai toxici şi periculoşi compuşi organici de compoziţie complexă care pot cauza, chiar şi în cantităţi mici, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului etc.

Fumatul dăunează. Este interzis fumatul şi focul deschis în lanuri, păduri şi mirişti.

Arderea vegetației evaporă apa de la suprafața solului, iar prin crăpăturile pe care le formează se pierde și apa din adâncime. Mai mult, substanțele toxice din fum pătrund și ele în apă.

Practica arderii vegetației a fost împrumutată de la părinți, bunici, străbunici. Astăzi, însă, resturile și deșeurile pe care le aruncăm pe foc sunt altele (plastic, de exemplu) și noi suntem mai mulți. Respectiv, impactul nostru de mediu este incomparabil. În condițiile schimbărilor climatice, dar și a poluării masive a aerului, trebuie să renunțăm la astfel de practici.

În anul 2022, incendiile de vegetație au pârjolit peste 152 de mii de hectare de teren, iar pompierii și salvatorii au intervenit în peste 9 mii de incendii. Focul a afectat păduri, monumente ale naturii, case de locuit, câmpuri agricole și nu numai. În 2022, au fost înregistrate 2 mii de cazuri de incendiere intenționată, însă au fost amendate numai 286 de persoane.

Campanie de informare realizată de Ecopresa, cu sprijinul Suediei.  Ilustrație: Art of Alex Buretz

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Daniela Morari